Lesia obtinuta din cenusa contine mult potasiu , care e un tensioactiv natural, foarte eficace pentru petele de origine organica(grasimi), mai putin pentru petele minerale(noroi).
Am norocul sa primesc de la cineva cenusa de la lemnele pe care le arde in soba.
Primul si cel mai greu pas e strecuratul cenusii. Ia mult timp si se murdareste in jur. Faceam treaba asta deasupra vanii, dar imi dadea mult de lucru. Sita trebuie sa fie cu gauri cit mai mari, altfel operatiunea merge prea incet. Eu folosesc una din acelea cu gauri circulare, care se folosesc la strecuratul pastelor dupa fierbere. Acum am strecurat-o la fata locului, in gradina apartinatorului sobei.
Apoi se adauga 1L de apa pentru fiecare 150g de cenusa. Iau o galeata, o pun pe cintar, tarez la 0, adaug cenusa strecurata, apoi adauga apa . Cantitatea o calculez cu regula de 3 simpla. Amestec bine cu o lingura de lemn. Dupa 24-36 ore, timp in care am mai amestecat de citeva ori, pun la filtrat lichidul. Filtrez o parte, apoi las iar sa se decanteze si filtrez din nou, repet procesul de citeva ori, asa evit sa pun prea multa cenusa in filtru. Folosesc o cirpa din microfibre, neteda, cu care captusesc o pilnie. Daca ramin urme de culoare inchisa in lesie, nu e grav, oricum se duc la fundul bidonului in care am pus lesia. Dar se mai poate filtra o data, poate chiar cu un filtru de cafea. Eu n-am facut-o. Rezultatul e un lichid usor galbui. La o spalare pun 150ml de lesie.
Cenusa ramasa o folosesc ca si crema abraziva pentru spalat vana si chiuveta. E destul de iritanta pentru piele, asa ca incerc sa o manipulez cu manusi, altfel mi se usuca pielea. Cum ultima data am fabricat cam multa lesie si am ramas cu prea multa cenusa, am folosit-o ca ingrasamint la lamiiul din ghiveci. Rezultatul m-a surprins placut, asa ca la urmatoarea tura de fabricat lesia, voi folosi toata cenusa ramasa pe post de ingrasamint
super interesant ce spui!
J'aimeJ'aime