Sistemul educativ in Franta : perioada prescolara

 

Astazi invatatoarea copilului lipseste din nou, nu e prima oara, asa ca voiam sa-mi vars oful si sa scriu despre scoala in Franta , dar cum imi place sa vorbesc, am zis sa incep cu…cresa.

Cand am venit in Franta, copiii mei erau de virsta gradinitei, nu lucram, asa ca toata ziua eram cu ei in parcurile micului nostru oras din regiunea pariziana. La inceput n-am stiut cine sunt doamnele voalate grupate pe o banca, vorbind intre ele, fara ca nimeni sa arunce un ochi la copiii care se jucau, bateau, descaltau mai incolo. Credeam ca sunt mamele lor. Apoi am aflat ca sunt femei platite de parinti, care pe linga copiii lor mai au in grija 2-3 altii. Se numesc asistente maternale, inainte de a lucra au controale de la primarie, deci teoretic meseria e bine incadrata. Practic, nu mi-as fi dorit ca vreunul din copiii mei sa fie crescut de vreo femeie pe care o vedeam in parc pe banca. Cu timpul am vazut ca nu toate sunt asa, ca sunt si altele pentru care parcul nu e un loc de intilnire cu prietenele. Dar am vazut multi copii de cam un an care nici macar nu erau scosi din carucior, altii la care se tipa sau li se da cite o palma peste degete, asistente maternale care merg pe strada , la hipermarket cu cite un carucior si doi copii abia tinindu-se pe picioare si plingind , fara ca nimeni sa le dea atentie. Nu neg ca sunt si mame care fac asta, doar ca pe undeva e treaba lor ce fac cu proprii copii.

Deci multi ani mai tirziu cind eram insarcinata cu al 3-lea copil, mi-am zis ca neaparat trebuie sa-l inscriu la cresa. Doar ca in zona noastra locurile in cresa sunt foarte putine. Viitoarele mame trebuie sa se inscrie imediat ce afla ca sunt insarcinate. Sunt tot felul de criterii pentru a primi un loc: de venituri(cu cit mai mici, cu atit sansele cresc), de loc de munca. Lunar se accepta sau nu unele dosare, asa ca cererea trebuie reinnoita lunar. Dupa citeva luni am renuntat si am hotarit ca o sa-mi cresc eu bebelusul, mai ales ca e ultimul si vreau sa profit cit mai mult.

Gradinita

Inscrierile la gradinita se fac la primarie, la inceputul anului calendaristic in care copilul implineste 3 ani. Copiii sunt arondati la o gradinita in functie de domiciliu, citeva luni mai incolo parintii sunt primiti de directoare, care se ocupa de formalitatile de inscriere si prezinta familiei gradinita. Prin iunie mai este o reuniune cu viitoarea educatoare, in clasa, cu toti copiii si paintii lor: li se prezinta si mai in amanunt locurile.

Sunt 3 niveluri de grupe  : mici, mijlocii si mari, dar de multe ori clasele sunt mixte, mai ales mici/mijlocii. Educatoarea e asistata de inca o persoana.

Anul scolar incepe in septembrie, dar pentru cei mai mici intrarea se face decalat in decursul unei saptamini, ca sa nu se trezeasca educatoarea cu 20 de copii mici care pling cu totii.

Copiii mei au plins toti 3 la inceput, din pacate nu exista posibilitatea de a ramine acolo. Educatoarea sau asistenta iau copilul plingacios in brate, il mingiie si ii fac semn parintelui sa plece. La prinz sustin ca plinsetele au incetat imediat ce a plecat parintele. Drept sa spun ma cam indoiesc, si de multe ori ma apuca pe mine plinsul cind treceam de coltul gradinitei. Copilul mic a plins in fiecare dimineata pina prin ianuarie, eu eram disperata, veneam acasa si trageam si eu o tura de plins…dar mi s-a spus sa continui.

Copiii care merg la gradinita nu au voie sa aiba scutece. Se intimpla des accidente, nu e grav, mai ales ca unii n-au nici macar 3 ani cind incep. De aceea fiecare are intr-o plasuta haine de schimb. Personalul gradinitei ii spala mai demult, dar acum am inteles ca din cauza suspiciunii cu pedofilia, copiii trebuie sa se spele singuri.

Copiii invata inca din grupa mica sa-si recunoasca numele scris cu majuscule, mai tirziu sa-l poata scrie. Apoi invata sa recunoasca anumite cuvinte, nu silabisindu-le, ci vazindu-le. Cred ca sunt ramasitele metodei globale de citit, metoda care a fost aplicata cu ani in urma si care a fost abandonata in urma rezultatelor dezastruoase.

Se fac multe iesiri cu gradinita : piese de teatru pentru copii, diverse activitati sportive care aduna copiii din mai multe scoli, muzee sau alte obiective, carnaval. Copilul mic a avut parte de mai putine iesiri decit fratii mari, unu-pentru ca nu mai sunt bani de la primarie se privilegiaza mersul pe jos, nu cu autobuzul, doi-din cauza pericolelor de atentate s-a cam renuntat la cele la care se merge la Paris.

La sfirsit de an se face o mare excursie cu toata gradinita, pe o zi intreaga.

La iesiri e nevoie de parinti insotitori, asa ca eu am profitat cu mare bucurie de ocaziile astea si am recomandat oricui sa o faca, pentru ca vremurile astea nu se mai intorc.

Orarul la gradinita e 8.30-15.45 , cu pauza intre 11.30-13.30, timp in care copiii maninca la cantina sau vin parintii sa ii ia ca sa manince acasa. Cei din grupa mica nu se mai intorc, pentru ca dupa-amiaza la cei mici  se doarme(au o sala speciala), nu se face nici un program.

La grupele mai mari nu se mai doarme, dar copiii care sunt obositi sunt lasati sa se odihneasca pe cite o saltea.

Gradinita e gratuita, la inceput de an parintii dau , daca vor (se insista pe faptul ca nu sunt obligati) ceva bani pentru asa numita « cooperativa ». Banii se folosesc pentru iesiri sau sa se cumpere lucruri mici pentru clasa. La sfirsitul anului primim un decont cu citi bani s-au strins, citi s-au cheltuit si pe ce. La inceput, ca orice parinte cu sechele romanesti, dadeam mai multi bani, cu timpul am tot scazut suma. Mi se pare ca la sfirsit dadeam cam 30 euro/an.

Multi parinti duc educatoarelor ciocolata de Craciun si la sfirsit de an scolar, poate un buchet de flori, lucruri mici.

Pe vremuri (adica acum 15 ani) parintilor li se cerea sa duca din timp in timp la gradinita biscuiti si alte dulciuri industriale. Li se dadea copiilor gustare la ora 9 , iar dupa-amiaza inainte de a pleca acasa inca una ce consta in dulciuri si suc sau  lapte(din partea primariei). Acum s-a renuntat la obiceiul asta si nu se mai maninca gustari.

Incepusem in forta cu scrisul, ma gindeam sa ajung pina la nivelul liceu cel putin. Dar las pe miine continuarea. As vrea sa scriu mai incolo si despre invatamintul superior, pentru ca initial pentru noi a fost o mare necunoscuta, acum am deslusit unele ite, poate pe unii i-ar ajuta.

 

Publicités

2 réflexions sur “Sistemul educativ in Franta : perioada prescolara

  1. Eu vroiam sa il dau pe Pishcot la cresa pe la 9 luni….insa am renuntat si o sa stea pe rand cu buni si apoi cu tati (ce distractie o sa mai fie pe ei ) pana o sa fie gata cresa de langa noi… adica pe la 1.5 luni; aici incep scoala (in realitate gradi la 2.5) sj tb sa fie deja « propre » ceea ce invata la creza in ultimul an…..

    J'aime

  2. Fain cu cresa in apropiere! Asa imi plac cresele de pe aici!
    Eu cu ultimul incepusem « igiena naturala’: cind era bebelus facea pipi-caca deasupra wc-ului, dar apoi am mers din rateu in rateu. La 3 ani inca mai avea acidente ziua, iar noaptea a scapat de scutece doar pe la 4-5 ani. Spre deosebire fratii mari: la 2 ani fix au scapat de scutece ziua si la o saptamina dupa asta, fara sa fi facut nimic in sensul asta, si noaptea. Asa ca zic cel mai bine pusi tirziu la olita si gata. Sau n-oi fi avind eu o comunicare prea buna cu bebebelusul de am dat-o asa in bara cu igiena naturala?
    Apoi am aflat de la invatatoare ca 6 copii din clasa fac pipi in pat la 7 ani. Am uitat sa scriu in articolul cu scoala: daca insotesti clasa, e fain si ca mai discuti cu invatatoarea si alti parinti institori.

    J'aime

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s