Cum mi-am « deplastificat » bucataria

Titlul mi-a fost sugerat de „o femeie”. Daca cititi interesantul articol care apare intr-un comentariu al ei , veti vedea ca vrem, nu vrem, ne lovim de plastic peste tot. Care plastic, pe linga ca e nesanatos, e si antiecologic . Asa ca , cel putin la mine in bucatarie, am hotarit acum ceva ani sa il limitez .

Uitati ce am schimbat eu la mine, atit pentru a limita plasticul cit si din motive ecologice . Adica sa sa arunc cit mai putine deseuri si sa am lucruri care dureaza daca nu o viata , cel putin ani de zile.

 

La gatit :

• Am inlocuit toate ustensilele de bucatarie cu unele de inox sau lemn.
• Toate fundurile de lemn sunt … de lemn. M-am orientat spre cele facute dintr-o singura bucata : n-au lipici si dureaza mai mult. Eu le spal cu buretele de vase, din cind in cind torn pe ele apa fierbinte, sa le dezinfectez. Le impermeabilizez frecindu-le cu ulei.
• Tigaile cu teflon le-am inlocuit cu tigai de tabla de fier, tigaia pentru clatite cu una de fonta. Sunt mai scumpe la cumparare, dar au deja 10 ani si sunt in stare perfecta.
• Tavile sunt tot din tabla de fier sau din pyrex . Fierul conduce foarte bine caldura, deci e foarte bun pentru copt. Una din tavi , care are spre 50 ani, pe linga ca mi-e cea mai draga, a devenit aproape antiaderenta. Folosesc la minimum hirtia de copt (doar la foile fine de tort, macarons si si pizza). Pentru ca nu stiu ce contine, degeaba am tot cautat, zice-se ca e siliconata. Oricum, in afara de cele 3 exceptii, metoda folosita de bunicile noastre cu tava unsa si tapetata cu faina, e perfecta.
• Painea o coc direct pe o placa de granit, cind e coapta nu mai adera deloc de placa.
• Friptura o fac in vasul roman,care cu timpul (are 18 ani) s-a innegrit si a devenit antiaderent. De cele mai multe ori pun friptura dimineata la foc mic si imi vad de treaba, iar la prinz e gata. Inainte cu o ora de ora mesei, iau capacul de pe vas, pun in el legume si zeama de la friptura si il folosesc ca vas de copt. Mai inghesui legume si linga friptura. Mai am un vas din gresie tot pentru copt.
• Nu mai am cratite emailate in care sa gatesc frecvent . Am luat acum 10 ani un set de 5 cratite de inox 18/10 cu minere amovibile. Nu ocupa loc si arata ca noi. Mai am si 2 cratite de fonta (emailata, dar fara semne de uzura, in ciuda virstei de 10 ani). Le folosesc la gatit timp indelungat la foc foarte mic (pe ochiul aragazului sau in cuptor), un fel de crockpot zic eu.
• Ca fierbator de apa am unul de inox. Blenderul e cu vas de sticla, iar mixerul vertical e din inox.

 

La preparat legume-fructe

• De mai bine de un an folosesc metoda Iuliei de a economisi apa la spalat frunzele de salata : umplu un castron cu apa, adaug frunzele, le agit bine si le scot. Cu apa ramasa ud apoi plantele.
• Tot de la Iulia am invatat sa string resturile de legume (cozi, cotoare, etc) intr-un borcan la congelator. Din cind in cind le adaug la supe de oase sau fac o supa de legume pe care o folosesc ca baza la alte mincaruri.
• String la congelator resturile de mere : cind s-au adunat destule, le pun la fiert cu putina apa, filtrez lichidul, il torn intr-un borcan curat si asa imi fabric singura pectina pe care o folosec la gemuri.
• In general cumpar legume bio si in loc sa le curat , am o perie cu care le frec bine, deci am redus mult cojile.

 

La pastrat mincarea sau fructele-legumele

• Am inlocuit cutiile de plastic cu borcane. Cele mai potrivite mi se par cele cu capac de sticla si cu garnitura de cauciuc. La frigider sau congelator folosesc borcane.
• Am renuntat la aluminiul menajer sau la folia de plastic. Pe diversele castroane sau cratite din frigider pun o farfurie pe post de capac. Daca imi ramin bucati de fructe (ananas, pepene, etc) le pun pe o farfurie, cu partea taiata in contact cu ea.
• Am captusit lada de fructe-legume a frigiderului cu un servet textil pe care-l spal regulat : asa fructele si legumele nu vin in contact cu plasticul si nici nu mai am probleme de condens .
• Privilegiez ambalajele din sticla la ulei , sucuri sau conserve. Cu asta impusc doi iepuri dintr-o lovitura : spal si refolosesc borcanele.

 

La cumparaturi :

• Legumele le pun claie peste gramada intr-o plasa mare de cumparaturi, fara sa fie ambalate individual. Cind plasa e uzata, hipermarketul imi dau una noua in loc.
• Mai am tot timpul in poseta 2-3 plasute pliabile pe care sa le folosesc la nevoie. Fiecare plasa e cumparata din alt loc de unde am fost in vacanta, asa ca mi-s foarte dragi. Daca la piata vinzatorii imi propun pungi de legume, ori le refuz politicos (multi sunt incintati cind o fac), ori le iau si le refolosesc de citeva ori. In ultima vreme incerc sa cumpar cit de multe articole (linte, naut, nuci, alune, etc) vrac.
• Pungile de hirtie pe care le primesc totusi le refolosesc de mai multe ori, pina se uzeaza.
• Avem aparat de filtrat apa, asa ca nu mai cumparam apa imbuteliata.

 

La drum cu masina

• Luam cu noi recipiente metalice speciale pe care le umplem cu apa de acasa. In vacante mai lungi de citeva zile, luam filtrul de apa cu noi.
• Luam tacimuri , o farfurie-doua si cani .
• Tot mai mult preferam cite o salata in loc de sandvici : in portii individuale, la borcan. Copilul mic e un mofturos si nu maninca sandviciuri, asa ca ii punem intr-un borcan paste dupa reteta carbonara simplificata : cu costita prajita si parmezan ras.
• Pentru desert si rontait luam mere si morcovi (gata spalati). Daca avem fructe perisabile, le taiem bucati si le punem la borcan stropite cu sucul de la o portocala. Vara plecam cu cite un borcan mare de afine amestecate cu putina miere.

 

Cind luam masa in familie

• Avem un vas special de pus tacimuri, fiecare se serveste din el, tacimurile ramase nefolosite nu mai trebuie spalate.
• Folosim servete textile . Avem multe : ultimele cumparate sunt vechi (dar erau nefolosite), albe, frumoase si brodate , luate la un pret de nimic de la o piata de vechituri.
• Vesela e de portelan de calitate. Pe linga placerea de a o folosi, cu timpul isi justifica toti banii. Vesela Ikea, pentru mesele rapide luate in bucatarie s-a umplut de dire negre de la tacimuri sau s-a ciobit. Am inlocuit-o cu un serviciu de portelan englezesc luat cu 10 euro de la o piata de vechituri.

Schimbarile nu le-am facut dintr-o data, ci in timp. Recunosc, am cam multe vase in bucatarie, dar suntem 5 acasa si gatesc mult, asa ca imi place sa am de fiecare data ustensilele potrivite.

Later edit : de cind am scris toate astea am mai progresat putin

Pentru congelat pun piinea sau prajiturile intr-un servet gros de bucatarie. Nu iau miros , ca e proaspat curatat congelatorul si nici nu le tin mult.

Am renuntat la serviciile iaurtierei. Ma deranja faptul ca apa din iaurturi se condensa pe capacul de plastic si apoi picura in borcanasele cu iaurt. Acum cratita in care incalzesc laptele imi serveste si de iaurtiera: ii pun capacul si o invelesc intr-o blana (de pe vremea cind era copilul bebelus), apoi in patura. Iaurtul gata facut il torn apoi intr-o sticla de 1L.