Continuare ( 4 ) la « Sunteti nebuni sa inghititi asta »

Dupa ce am rezumat aici, aici si aici cartea lui Cristophe Brusset, ma apropriu de finalul ei. Impartirea am facut-o eu, in functie de timpul pe care l-am avut la dispozitie sa scriiu, altfel cartea are multe capitole relativ scurte.

 

Cum se fabrica un gem de capsuni fara … capsuni

Se face rost de achene de la capsuni (bobitele acelea maro de la suprafata) ramase dupa fabricarea sucurilor plus un concentrat de fructe rosii si de fructe de soc (mult mai ieftine decit capsunile). Reteta : sirop de fructoza si glucoza, apa, sirop concentrat de fructe rosii (pentru culoare), achene de capsuni (pentru nota de autenticitate). E acel gem care se gaseste in portii individuale de plastic.

Si pentru ca vorbeam de fructoza si glucoza, o mica paranteza  : siropul de glucoza sau fructoza se gaseste in diverse produse cum ar fi bauturile carbogazoase, ketchup, inghetata, maioneza, mezeluri, gemuri, produse de patiserie sau de panificatie, supe si mincaruri gata preparate, bomboane….

Fructoza se gaseste in mod natural in fructele coapte. Insa cea industriala este obtinuta aproape in totalitate din porumb si griu. Prima etapa e extragerea amidonului. Amidonul e un lant lung de molecule simple,  glucoza. Hidroliza inseamna ruperea lantului. Se face cu ajutorul enzimelor produse de organisme modificate genetic, adica OGM-urile. Ultima etapa, transformarea glucozei in fructoza, se face tot cu ajutorul enzimelor produse de catre OGM-uri.

Siropul de fructoza prezinta multe avantaje pentru industrie:

  • E ieftin, mult mai ieftin decit zaharul. Are si o putere de indulcire mai mare : 60g fructoza inlocuiesc 60g zahar
  • Amelioreaza stabilitatea produselor in care se foloseste si da o culoare apetisanta preparatelor de patiserie .
  • Dar principala lui «  calitate » rezida in faptul ca in organism favorizeaza producerea de grelina, un hormon care stimuleaza apetitul. Consumatorul care ingereaza fructoza, va dori si mai multa. Adica cine consuma, nu se va putea opri… un fenomen similar adictiei la tigari.

Pentru consumator, consumul de fructoza aduce doar inconveniente : modificari ale metabolismului si risc crescut de diabet de tip 2, boala care in ultimii ani a luat un caracter epidemic. Astazi un adult din 10 are diabet de tip 2.

In Statele Unite, 75% din alimente contin zaharuri adaugate si consumul mediu de fructoza pe cap de locuitor atinge 83,1g pe zi. Acolo, mai mult de un adult din 3 este rezistent la insulina, semn de prediabet, care va evolua in timp spre diabet.

Insa consumul de fructoza in stare naturala, din fructe, nu provoaca nici o problema. Pentru ca fructele contin o cantitate mult mai mica de fructoza, si pe linga asta mai contin apa, fibre, antioxidanti si alti compusi benefici pentru sanatate, care lipsesc cu desavirsire din hrana industriala.

 

Despre supermarket-uri

Cele cinci lanturi principale de supermarket –uri frantuzesti au pus stapinire pe toata lumea : din China pina in Africa de Sud, trecind prin Africa. Reusita lor financiara se datoreaza falimentarii intreprinderilor mici si medii si saracirii consumatorilor. Da, da ! A consumatorilor.

Raportul de forte e asa de dezechilibrat, incit intreprinderile mici si mijlocii n-au nici un cuvint de spus in fata mastodontilor marilor grupuri de distributie.

In ziua de azi, in Franta nu mai exista practic magazine alimentare, macelari sau brutari independenti. Intreprinderile agroalimentare sunt obligate sa vinda lanturilor de hipermarket-uri. Si pentru asta li se impune sa plateasca taxe publicitare sau prestatii fictive. Odata produsul lor ajuns in rafturi, alti bani : pentru un loc bun pe raft, pentru « operatii promotionale », toate taxele astea reprezinta o mare parte din pretul produsului. Nimeni nu interzice unui supermarket sa factureze furnizorului « prestatii » sau penalizari abuzive. Si supermarketurile nu se jeneaza sa le ceara.

Dar nu-i problema consumatorului, nu-i asa ?? Aici gresiti, pentru ca in nici un caz cumparatorul nu are de cistigat. Producatorul e obligat sa integreze in pretul de vinzare toate taxele pe care e obligat sa le plateasca, si , ca sa ramina competitiv, trebuie sa scada preturile, deci, in final, calitatea produselor. Marile magazine cresc cu buna stiinta preturile facindu-i pe clienti sa creada ca se lupta pentru cauza lor contra « producatorilor celor rai ». Dar aflati ca in ziua de azi, marjele magazinelor pot ajunge pina la 60% din pretul final platit de client, media fiind in jur de 35%.

Astfel, cind un consumator plateste ceva care costa 10 euro, producatorul incaseaza 6.50 si distributorul 3.50. Cind pretul creste, doua treimi intra in buzunarul distribuitorului, 10% sunt pentru producator, si un sfert revine consumatorului sub forma de tichete, bonuri de reducere, etc. Se vede de aici cine e mai interesat sa scumpeasca preturile.

Un cuvint despre bonuri, reduceri, tichete. Sunt noua gaselnita a supermarket-urilor pentru a fraieri cumparatorul. Ele sunt deja finantate si integrate din start in pretul de vinzare.

Inca ceva bine de stiut : pentru unele produse exista doua game identice, dar cu nume de marci diferite si … 40% diferenta la pretul de vinzare. Stiti de ce ?

Pentru ca una din game integreaza toate taxele pomenite anterior si e vinduta scump supermarket-urilor , cealalta va fi vinduta la pretul pietei catre magazinele de hard-discount, care nu impun taxe ascunse. De ce doua game ? Pentru ca in Franta legea nu permite sa vinzi acelasi produs cu un pret care variaza in functie de cui il vinzi. Deci un producator care vrea sa vinda in acelasi timp si supermarket-urilor clasice si celor care practica hard-discount-ul e obligat sa creeze doua game diferite, schimbind numele sau gramajele produselor, ca sa aiba astfel doua produse (artificial) diferite.

Cind nu te numesti Nestlé, Danone sau Coca Cola, e extrem de greu sa obtii dreptul de a-ti expune produsele in rafturile supermarket-urilor. Locurile sunt scumpe si rezervate firmelor cunoscute sau marcilor MDD (marci de distribuitor : acelea ce poarta numele magazinului sau o marca inventata si specifica magazinului). MDD-urile fac o concurenta neloiala produselor care au marca fabricantilor. Ele sunt favorizate de magazine in ceea ce priveste vizibilitatea , iar preturile lor sunt aranjate in asa fel incit sa para mai ieftine decit echivalentul marcilor cunoscute.

Ca sa supravietuiasca, micile intreprinderi agroalimentare, n-au de ales decit sa faca « MDD », adica sa fabrice produse sub numele marcilor supermarket-urilor, fara sa aiba posibilitatea de a-si promova propria marca. Supermarket-ul cere intreprinderii sa copieze marcile cunoscute (Nutella, Coca Cola, Lipton, Danone…) .Specificatiile produsului MDD sunt copiate dupa cele ale originalului. Pentru ambalaje e simplu : se copiaza, adica acelasi format, culoare, ilustratie, caractere… Totul este identic, mai putin continutul..

Pentru ca MDD copiaza mai ales ce se vede. In general rezultatul nu e la inaltime. Produsul trebuie sa semene cu cel copiat, dar sa fie mai ieftin. Micii producatori din industria agroalimentara nu-si permit sa investeasca in cercetare sau productie. Ceea ce ii obliga sa faca compromisuri in ceea ce priveste calitatea ingredientelor si sa foloseasca intens aditivii,  rezultatul fiind o calitate mediocra. In industrie, calitatea are un pret, iar in ultimii ani calitatea scade constant, in timp ce preturile cresc. Ia uitati cum se intimpla in realitate :

Lantul de supermarket cere o copie de Nutella. Doar ca Nutella contine 13% alune, care sunt scumpe. Fabricantul face atunci o copie cu 10% alune, mai putin cacao, mai putin lapte praf, dar mai mult zahar. Nu-i chiar asa buna ca originalul, dar e mai ieftina. Peste citeva luni cind pretul trebuie sa scada si mai tare, reteta e modificata si alunele scad la 5% , cum gustul de alune e aproape insesizabil, se adauga aroma artificiala de alune. Mai ieftin, gust, culoare si textura asemanatoare cu cele originale…ce spuneti, vi se pare ca au aceeasi calitate ?

Daca va imaginati ca produsele MDD , dintre care unele nici nu mentioneaza marca magazinului, ca acestea sa nu-si devalorizeze imaginea, sunt echivalente cu produsele de marca…sunteti liberi sa credeti. Insa in general diferenta de pret reflecta o diferenta de calitate.

 

Vinovati, dar nu si responsabili

Intreprinderile fac din calitate o fatada. Fac discursuri, subliniaza angajamentele etice, certificarile procedurile…Toate astea umplu zeci de dosare, rafturi intregi… Toate e-mailurile sunt pastrate cu grija, ca sa ramina ceva scris in caz de…

Dar astea nu reprezinta decit virful iceberg-ului, partea prezentabila, alibiul seriozitatii si responsabilitatii. Pentru ca n-o sa gasiti nici o urma scrisa despre indoielile cu privire la calitatea mirodeniilor, a mierii sau a carnii. Subiectele « sensibile » se discuta doar oral : in cadrul reuniunilor in comitet restrins sau prin telefon. Nici o urma, nici o dovada.

Ati crede ca toate astea sunt imposibile, ca auditorii care elibereaza certificatele de calitate nu pot trece pe linga nereguli . De ce n-ar fi posibil daca auditorii studiaza doar actele ? Dati-le un document : adevarat sau nu, nu conteaza, oricum n-au nici timpul si nici mijloacele sa-l verifice.

Se mai intimpla totusi uneori, ca atunci cind minciuna e prea groasa , sa existe riscul de a fi prins. Dar in general lucrurile se intimpla mai mult sau mai putin astfel :

  • Seful de productie : Nu, nici vorba, nu pot sa fac maioneza cu ulei de soia OGM. Clientul are specificatii « Nu OGM »
  • Responsabilul cu aprovizionarea : furnizorul n-are in stoc ulei ne-OGM. Deci clientul ori asteapta , ori schimba pentru ulei de rapita ne-OGM, dar e mai scump.
  • Seful de productie: nu imi iau responsabilitatea sa fac maioneza cu ulei OGM, trebuie vorbit cu directorul
  • Directiunea : puteti folosi uleiul fara griji, e pentru o firma de catering : maioneza va fi consumata rapid. Nimeni n-o sa observe , iar in caz contrar spunem ca e o greseala si gata.
  • Seful de productie : in cazul asta imi trebuie ceva scris
  • Directiunea : Domnule responsabil calitate, ce mai faceti, cum o duceti ? Felicitari pentru rezultatul ultimului audit ! Si bineinteles, aveti acordul pentru seminarul de pe Coasta de Azur…profitati, luati-va citeva zile de concediu, vi le ofer. Ah, si ati putea sa-mi eliberati un document pentru lotul de ulei de soia ? E tot ce avem in stoc si clientul e grabit. E pentru binele intreprinderii, ma bazez pe dumneavoastra
  • Responsabilul calitate : bineinteles, fac acum documentul!

Ati inteles ca daca se iveste vreo problema, toata lumea uita ce s-a discutat, ramine doar acordul scris al responsabilului calitate , care e unicul responsabil. Daca ajunge la tribunal, va ajunge singur.

 

A mai ramas epilogul cartii, o sa-l public in zilele urmatoare

Publicités

15 réflexions sur “Continuare ( 4 ) la « Sunteti nebuni sa inghititi asta »

  1. Soacra mea face cel mai bun gem de capsuni, deci pot sa spun ca sunt norocoasa, deoarece eu am parte de multe bunatati facute in casa chiar de ea. In America sunt probleme mari cu mancarea, oamenii aia s-au invatat sa manance aproape totul congelat, alimente pline de prostii adaugate. Ma intreb, oare cum e posibil sa fie atat de dezvoltati ca natie, dar sa manance totusi atat de prost? Bani au…sa fie de vina lenea? 😀

    J'aime

  2. De obicei maninca prost cei saraci, citeam ca in orasele de saraci sunt doar restaurante fast-food, nici nu prea ai cum sa-ti cumperi mincare normala, care oricum e mult mai scumpa. Cei bogati maninca mult mai sanatos.

    O prietena care se mutase in America spunea ca mincarea de acolo e bizara, ca a inceput pur si simplu sa se umfle de la ea.

    Apoi americanii folosesc hormoni la animale sau altel lucruri, care in Europa sunt interzise, de-aia aici multi sunt impotriva TAFTA, tratatul de schimb transatlantic, ca sa nu ajunga si la noi mizeriile lor.

    J'aime

  3. Oricum in orice tara e asa: cei care au bani mananca mai bine, sunt interesati sa citeasca etichetele produselor si sa faca o oarecare selectie pentru ca-si permit, iar cei care traiesc de pe-o luna pe alta cu salarii de 1200 lei, automat nu-si permit intotdeauna sa cumpere mancare mai buna.
    In America eu am vazut si multe persoane cu bani care tot prost mananca…adica fast-food, pizza, supe instant, plus alte mizerii de-astea.

    J'aime

  4. si in Europa de vest sunt 70% din produse cu adaos de zahar sau indulcitori ( fructoza spui tu, eu credeam ca e o glucoza extrasa din porumb, dar clar nu stiu ca nu am studiat).
    Din motivul asta dar si din cele expuse de tine (nici nu stiam de toate astea! aveam doar o imagine, asa, larga, si eram convinsa ca nu e etic si bataia e in capul producatorului) am ales in ultimii ani sa cumpar mai ales de la producator si ajung o data la 2-3 luni la supermarket. Fac asta de multi ani, si nu cred ca e coincidenta ca de tot atatia ani nu am mai racit niciunul in familie, ba s-au rarit si gastro-enterovirozele ( ultima la mine a fost acum 2-3 ani, cred?, si eu faceam la 2 -3 luni una lata).
    Si producatorii de unde iau folosesc pesticide si ingrasaminte. Dar rar. Si cat fructele arata strambe, patate, haioase, atunci stiu ca ce cumpar e ok pt mine.
    Eu fac gem. Iau fructele ieftine, supra coapte, si fac gem. De cirese ( am fo la cules), de coacaze ( am fost la cules), de visine ( am cumparat). Am si fara zahar ( de capsuni), cum m-a invatat Histamina ( pus la cuptor in tava intinsa). Acum mai am cateva borcane care sunt f. groase la sirop, nu stiu ce sa fac cu ele :).

    Acu’, sa ma plang: unu din producatori au adus la piata si morcovi la punga. Am luat. Gust chimicos. Dupa ce toata iarna avusei din aia cu pamant si strambi de la alt producator…a fost un soc pt mine, ca noi mancam cate un kil de morcovi in 1 -2 sapt. cruzi. Nu stiu de unde i-o adus dar nu sunt din gradina lor. M-am gandit sa le zic astazi, dar … era lume multa… mi-a fost jena, cumpar de la ei de ani de zile. O sa caut o « fraza politicoasa » sa le zic ca am fost dezamagita de morcovii aia si ca sa nu ii mai ia de unde i-a luat 😀 .

    J'aime

  5. Da, da, e important fraza politicoasa, eu lupt mult cu mine sa nu dau direct cu barda si cu politetea reusesc bine!
    Azi vorbeam cu fiica-mea ca si daca iei bio, cica jumate din soiurile de pepene is Monsanto. Si ca tu crezi ca ai luat mincare de la ceva firma, dar ea pina la urma apartine de o mare multinationala pe care voiai sa o eviti. Noi de citiva ani boicotam Nestlé-ul, dar pe cind mai luam inca sunca, luam Herta…ca sa aflu ca Herta e a Nestlé-ului. Mi-a dat link-ul asta, daca citesti e edificator. http://www.natura-sciences.com/agriculture/bio-semences-bio886.html Asa ca traiasca micii producatori!
    Mi-am luat azi un sac de pamint si o planta de rubarba, prima cumparata e inca pe la posta. Cel mai sigur e ce cultivi cu minutza ta!

    J'aime

  6. Ce bine ca noi, romanii, suntem obisnuiti sa ne facem gemurile si dulceturile in casa. Dar, ca de obicei cumpar si eu din astea de pe piata sa testez, sa vad diferenta de gust si consistenta si de fiecare data am constatat ca au ceva in ele care ma deranjeaza atit la gust cit si la miros.

    J'aime

  7. Asta seara chiar m-am uitat la o emisiune care arata ce mizerii se pun in iaurturile « cu fructe » si cum laptele de migdale contine 2-7% migdale, restul apa , zahar si aditivi.
    Cred ca totul ar trebui facut in casa.

    J'aime

  8. eu cred ca e nevoie de moderatie. Unele lucruri se pot face f. simplu in casa. Si cum sunt comoda (nu lenesa) dar imi plac calculele, am facut cateva analize pe hartie si decis ca unele lucruri merita facute din raportul timp/bani ( bonusul e sanatatea). De ex. gemul e unul din ele (dar nu din fructe mici, gen cirese amare sau zmeura, ca e munca de nebun de ales si spalat fiecare, nici de gutui, ca pana le tai… dar din portocale, de ex. in 5 min 10 portocale sunt curatate si in oala! si restul pe foc mic, in paralel eu gatind ciorbele si fripturile mele… ), merita facut iaurt facut de casa (fac o data pt cateva zile, ia 15 min pazit laptele pe foc), painea iar (am masina de paine, ia fix 3-5 min sa pun produsele in ea, cu tot cu varsatul fainii pe jos 😀 ), merita facut cina si pachet la munca (o salata, paste, supa crema etc. – astea iau fix 15 min. de gatit fiercare ).
    Nu merita sa fac zacusca, sarmale, carnati, cozonaci etc. – toate consuma enorm de mult timp si imi pierd focusul si rabdarea dupca 2-3 ore in picioare….

    Aimé par 1 personne

  9. Amy nu cred ca bani sunt problema cred ca mai degraba e educatia capitalista, moda si poate lenea. De exemplu noi suntem 5 daca mancam in fast food ne costa min 30 euros (fara desert – dar un menu kid) la restaurant 100. De cealata parte in medie 10 oua bio costa 3 euros + 2 euros o salata ( vara) sau fasole verde congelata bio (iarna – stiu e congelata dar nu am timp si nici rabdare curat,spalat) = 5 euros pt 5 persoane, bun mai adaugi painea iesi la 6 euros – e simplu sanatos si mult mai ieftin decat la fast food. Numai ca asta nu le vezi in publicitate dar fast foodurile le vezi peste tot – 1 punct pt educatia capitalista. Cand vii de la lucru obosita copii excitati alegi usurinta – 1 puinct lenea.

    J'aime

  10. Bon, noi boicotam danone+ nestle. Am lucrat acum 12-13-14 ani cu baza de date de la Danone si pe etichete era afisat doar o parte din chimicale pt ca… field=256 chars si nu incapeau mai multe. Am luat produs dupa produs (era simplu atunci, vreo 20) si cel mai amarat avea minim 8 e-uri dar 10 e o cifra obisnuita, iar iaurtul lor nu stiam de ce e dulceag: indulcitor!.
    In plus vazui un documentar francez despre calciu si cat de manipulata e industria si reclamele la tv, cum au calculat necesarul recomandarii de calciu, diferentele intre Elvetia si franta si canada (elvetia e din cele mai « aproape de realitate » tari la recomandarile medicale – nu ca si ea nu ar fi contaminata de lobby-ul companiilor astea mari…) si ca de fapt micul dejun lapte cu cereale nici nu e atat de sanatos! pe cat afirma dar reclama e reclama … Huo Nestle 😀

    J'aime

  11. Nu, nu-s sanatoase cerealele, cica corn flakes au fost descoperite ca aliment care ingrasa rapid vacile.
    Da, Mari, mai bine congelate, ca mi-a zis cineva care lucra la restaurante ca in TOATE restaurantele cu un nivel mai ridicat decit un fast-food, dar nu scumpe (ca in alea n-a facut practica) fasolea verde vine in pungute individuale, congelate, pe care le baga ei la microunde si ai impresia ca e atunci fiarta.
    Cu gemurile : de portocale nu fac, zic ca mai bine crude si cind nu mai e sezonul nu-mi lipsesc, ca am alte fructe. Vara aici nu fac gemuri , ca la cit costa cele bio, prefer sa le mincam crude. Uneori gasesc caise rascoapte, fac din alea cu minimum sau deloc zahar.
    In schimb fac in Romania de afine si de zmeura de la munte. De visine cumpar, ca nu gasesc sa fac.
    Iaurt fac, nu cumpar, asa ca pot zice ca boicotez si Danone 🙂 Cum in Romania in vacanta nu ma apuc sa fac, cumpar de la magazin (nu cumpar decit simple) , si la ce gust au, ma bucur ca eu am sansa sa maninc asa bune, facute de mine.

    J'aime

  12. A, si uitasem, citisem pe un blog cum sunt facute sucurile de fructe, cind citesti ti se taie pofta de a cumpara.

    Eu am inceput sa boicotez Nestle cind am vazut un reportaj in care seful de la ei declara ca e f normal sa puna ei labutza pe sursele de apa ale planetei si apoi sa vind apa aia, ca apa nu trebuie sa apartina comunitatilor.

    Doar ca de multe ori boicotezi una, dar nu stii ca ce cumperi apartine alora pe care-i boicotezi. Cum abia de citiva ani am aflat, de ex ca Decathlon tine de Auchan. E un exemplu, nu boicotez Auchan-ul in mod special.

    J'aime

  13. Eu o sa incep sa boicotez lantul de hoteluri Accord, fostul presedinte este unul dintre colaboratori, chiar daca anumite hoteluri imi placea.
    Se pare ca ieri seara a fost un reportaj pe M6 ( Capital) poti sa-l vezi in replay despre fabricarea iaurtului.

    J'aime

  14. Stiu de reportaj, ca eu pe toate de genul asta le urmaresc 🙂 Nu ratez nici unul…si din pacate tot invat lucruri noi.
    M-am uitat la prima parte, din care am aflat lucruri interesante (in sensul dedesubturi murdare) despre migdale si laptele de migdale. Apoi a fost reportajul cu iaurturile, dar cum nici nu cumpar si in am vazut alte emisiuni care m-au invatat ce zice si « o femeie », nu m-am mai uitat decit pina la faza cu aromele care-s puse ca sa dea gust de capsuni.

    J'aime

  15. Noi de vreo 5-6 ani boicotam hotelurile, le-am schimbat pe pensiuni si case ale oamenilor (homelidays si airbnb). Mai mergem la hoteluri cind stam pina la 3 zile, dar in general in hoteluri-afaceri de familie.

    Dar accorhotel foloseam intens pe vremea cind copiii care acum sunt adulti aveau sub 16 ani…aveau la Novotel oferte early citybreak, copiii gratis, hoteluri ultracentrale, asa preturi bune nu gaseam in alte locuri. Pe de alta parte pe vremea aia nu cautam pensiuni sau nu ne gindeam la boicot…

    Si boicotez si booking-ul, sa ramina banii in Europa. Caut hoteluri acolo si rezerv direct la hotel. Si tot de la o emisiune am aflat ca hotelurilor le ramin de obicei locuri, chiar cind pe booking e complet, asa ca am rezervat de curind hotel , desi pe booking aparea complet.

    J'aime

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s