Acum citiva ani am tinut vreme de citeva luni un regim raw. L-am inceput si l-am terminat brusc, covinsa ca nu e pentru mine, pentru ca atita timp cit l-am tinut eram extrem de obosita si de nervoasa. Chiar si sa fac un kilometru pe jos, mi se parea un mare efort. Copiii si sotul ma luau peste picior, zicindu-mi ca omul e omnivor si creierul oamenilor a inceput sa creasca din momentul in care a descoperit focul a inceput deci sa consume carne preparata termic. Singurul lucru pozitiv al regimului e ca n-am avut in timpul asta nici o migrena (altfel faceam doua-trei pe luna). Mai tirziu cineva mi-a explicat ca ma simteam asa rau din cauza ca am eliminat toxine, insa termenul « toxine » e destul de vag pentru mine, nu stiam pe unde se cuibaresc toxinele si care e mecanismul eliminarii lor.
Dar de citeva zile am gasit intr-o revista un articol care explica in termeni simpli si usor de inteles pentru tot omul ce e cu regimul crud. Mi-a placut ca mi-a explicat si de ce am dat-o in bara cu acest regim. Inca nu am gasit explicatia si la partea cu dezvoltarea creierului datorita consumului de carne 🙂
Asadar voi rezuma acest articol, care mi s-a parut foarte interesant. Cuprindea 3 parti, scrise de 3 autori diferiti: Christophe Fender , Thierry Casasnovas si Justine Lamboley. Mie personal mi s-a parut mai interesanta partea a doua, iar autorul ei (Cassanovas) a studiat si cautat singur raspunsurile pentru a reusi sa se vindece de probleme grave de sanatate.A fondat asociatia Régénère ca sa transmita mai departe principiile si studiul minunatei masinarii care e corpul uman .
In zilele noastre, curentul raw food a inceput in anii ’50 in Statele Unite, cu AnnWigmore si Viktoras Kulvinkas, fondatorii institutului Hippocrates, care promoveaza o alimentatie vegetariana si bogata in enzime. In zilele noastre alimentatia cruda a devenit o moda.
In ce consta de fapt alimentatia cruda? In folosirea in hrana a unui procent mai mic sau mai mare (mergind pina la 100%) de alimente crude si foarte putin transformate. In timp ce dietetica moderna vorbeste de macronutrimenti (glucide, lipide, proteine), consumul alimentelor crude e importanta in ceea ce priveste micronutrimentii : vitamine, minerale, antioxidanti, enzime…adica toate produsele pe care in general lumea le cumpara sub forma de pastile de asa numite complemente alimentare. Continutul in aceste micronutriente depinde insa mult de calitatea solului si a modului de cultura. De unde importanta alegerii de produse cultivate in mod ecologic pe terenuri vii .
Micronutrientii in alimentatia clasica sunt aproape inexistenti, iar temperatura superioara celei de 120° determina formarea unor compusi toxici (cum ar fi acrilamida de exemplu) pentru organism prin recombinarea macronutrimentilor. Simplificind, s-ar putea spune ca prin gatire se pierd nutrimenti si se cistiga produsi toxici.
Alimentatia cruda aduce mai multi nutrimenti? Da… doar ca industria alimentara , la fel ca specialistii in alimentatie naturala incearca sa ne « vinda » alimente care omoara sau vindeca si incearca sa ne faca sa credem ca un aliment sau altul are puteri nebanuite. Adica intotdeauna pericolul sau salvarea sunt vazute ca venind din exterior. Insa daca alimentatia cruda aduce cu sine o ameliorare a sanatatii si disparitia unor simptome sau boli, efectul nu vine de la o putere speciala a alimentelor crude, ci gratie faptului ca mincind un aliment netransformat, energia sistemului digestiv e minima si toata energia provenind din aliment poate fi folosita de corp pentru procesele de regenerare. Binefacerile alimentatiei crude se datoreaza in fond lipsei de elemente greu de digerat si a substantelor toxice . S-ar putea spune ca alimentatia cruda este la mijloc intre o alimentatie grea, transformata si … post.
Insa beneficiile alimentatiei crude depind de doua lucruri:
- natura alimentelor consumate, fie ele si crude
- terenul fiziologic al persoanei
Se intimpla des sa ignoram asta, alegind diverse regimuri alimentare si crezind ca daca se potrivesc altora, ni se potrivesc si noua. Nimic mai gresit.
Apoi digestia si asimilarea aimentelor sunt in cea mai mare parte realizate de catre populatiile microbiene (bacterii, ciuperci) care captusesc sistemul digestiv si care formeaza asa numitul microbiom. Microbii sunt specifici alimentelor pe care le consumam, deci avem un patrimoniu microbian specific unui tip de alimentatie. Cind ne schimbam regimul, ansamblul microbilor din sistemul digestiv evolueaza, pemitind astfel digerarea alimentelor din noua gama alimentara. Timpul in care microbiomul evolueaza depinde de individ. Daca schimbarea alimentatiei e prea brusca, organismul nu dispune de capacitatea de a asimila alimentele. Deci persoanele care in urma acestei schimbari au probleme digestive sau slabesc pea rapid trebuie sa aiba mai multa rabdare si sa faca trecerea spre un regim crud incet, in timp, fiind atenti la reactiile corpului, care indica daca ritmul e cel bun sau nu.
Parte buna a alimentelelor crude e ca aduc cu ele enzimele necesare digestiei. Odata faza de adaptare depasita, adoptarea unui astfel de regim usureaza mult digestia.
Multe persoane asociaza crudivorismul cu alimentatia vegetariana. Altele sunt crudivore si vegetariene, dar maninca multe « surogate » ale mincarurilor gatite: prajituri, pizza, « brinzeturi « , care din cauza continutului mare de oleaginoase, forteaza ficatul si pancreasul. Pentru a evita acest tip de exces, e indicata o alimentatie cruda care sa nu fie exclusiv vegetariana.
Pentru a sti care alimente sunt potrivite pentru fiecare specie animala e destul sa observam si sa comparam sistemul digestiv al acestor specii. Cel al omului seamana cu cel al maimutelor. Deci alimentatia omului al trebui sa contina fructe , radacini, seminte in cantitate mica si o mica doza de proteine ( maimutele maninca pureci). Naturopatii spun ca ar trebui sa ne hranim cu fructe si legume crude (60-85%), putine seminte, nuci…(5%) si proteine (10%) : scoici, pesti mici sau carne mincata cruda, in carpaccio de exemplu.
Multe programme de lupta impotriva cancerului si a bolilor metabolice au adoptat alimentatia cruda. La fel ca programul antidiabetic al doctorului Cousens, care propune un regim crud si vegetarian timp de 3 saptamini pentru a trata diabetul de tip 2.
Citind toate astea, o sa fortez si mai mult cu fructe si legume crude. Partea de proteine mi-as asigura-o cu brio, ca scoicile crude imi plac, iar de curind am inceput sa apreciez si carnea in singe. Iar vinul de linga as zice ca e tot crud, sau poate imi aduce si bacterii bune 🙂 Un fel de suc de fructe bogat in culturi bacteriene?! 🙂
La Rose...rose 
ooo, ai atins un subiect complex 😀 .
Si eu am fost vegetariana. Da una proasta. Adica nu mancam carne dar oua si merdenele de la fast food 😀 . Primul semn de sarcina au fost poftele: prima pofta a fost o halca de porc de pe gratar, realmente am infulecat-o (gandeam, dar un ma puteam opri din infulecat, pur si simplu era un conflict in mine: daca e bucata prea mica, daca nu imi ajunge, dar eu am ciuperci pt gratar ce fac cu porcul asta, etc ) .
Sunt multe legume valoroase care se consuma gatite: fasolea (verde, uscata), ciuperci, linte, etc.
Acum cred ca mi-am gasit armonia si echilibrul: mananc mult crud dar nu 100%: verile pe la 80%. Greu sa ascult glasul trupului…. ne-am pierdut naturaletea, firescul.
J’aimeJ’aime
Mi-a placut in articol ca subiectul e tratat fara polemici, chiar daca e complex, asa cum zici. Si bine explicat si subliniat ceea ce si tu ti-ai dat seama: sa-ti asculti corpul. Si lipseste aerul asta usor condescendent fata de muritorii de rind, pe care din pacate multi adepti ai hranei vii si vegetarienii in general il au. Sau doar e o impresie de-a mea.
Pe vremea mea de raw am mincat fasole, linte germinata, iar ciuperci crude o gramada. Dar faceam si prajituri pline de nuci de caju si alte smecherii crude 🙂
J’aimeAimé par 1 personne
asa. Si acum detaliez.
Trecerea se face treptat. Ca la diversificarea copilului. Corpul are nevoie sa descopere incet ce ii prieste si ce nu, ce digera, sa invete sa digere. Se face pas cu pas, adus un aliment nou/fel nou abia dupa cateva zile, de vazut ca nu baloneaza/deranjeaza digestia. Sa nu uitam, corpul poate trecer la alimentatia de vara incetisor, nu brusc. Aleg legume si fructe de calitate – de ex. din gradina de la mine, papadii (cand prind pisicile aleaa le rup coada!!! dorm tolanite fix unde am plantat!! , una nu s-ar tolani in urzici!) , de la producatori in sezon (a adus Sebastian la piata niste sfecle rosii mici si aromate asta toamna, tiiiiiii ce spendoare, 3 sapt. am ros la ele crude! , apoi nu a mai adus …. nu m-am gandit sa iau o sacosa de sfecle si morcovi sa imi tin pe balcon pt cateva sapt. ). Apoi prin parcurile unde ma plimb am prins intr-o toamna tarzie mere cazute. Semn de maturitate si apogeu, sunt pregatite de noul ciclu al vietii sa dea maximum pt samanta ce permite continuare: le-am cules, taiat bucata stricata si mancat.
Unele le mananc nespalate!! No, tinand cont ca nici pe maini nu ma spal prea des, nu va mai socati de mine, cel mult fac o gastro entero 🙂 .
Urzicile iar sunt o valoare. Crude le-am pus in salate sau smoothie. (vai ce ma bucur ca nu citesc colocatarii ca m-ar bombani pt ce le pun in farfurie…. :D). Si semintele de urzici sunt minunate!
Acum am in salate si condurasi (flori si frunze) – iar din gradina. O planta o voi aduce din gradina pe balcon sa o tund des.
Au trecut perioada de untisor si de leurda, dar si alea sunt valori extraordinare.
Apoi din ghivece si containere am cacalau condimente. O minunatie. Nu stiu daca o stat cineva sa analizeze dar o frunza de busuioc proaspat sau de leustean sau de ceapa verde rupt si bagat in gura este mult mai bogata in vitamine si enzime decat ce luam la plic din raft. Ca bani tot scriu si calculez la un articol sa explic ce diferenta mare e…..
Da eu incurajez plantele salbatice. De ce? pt ca fata de cele de cultura unde omul face tot ce poate sa le avantajeze (ii omoara dusmani, le da apa si ingrasaminte), plantele salbatice fac ele tot ce pot pt a supravietui asa ca dau la maximum. In plus le culeg si consum in cateva minute/ore asa ca au maximum de vitamine.
Chiar daca apar uneori in alimentatie, chiar de vin langa o halca de porc la gratar, ele aduc nu numai enzime si vitamine si minerale de calitate, ci si … bacteriile alea atat de cautate! Si tot la bacteriii recomand muraturile in saramura (apa si sare si condimente).
J’aimeAimé par 1 personne
si inca o detaliere.
Cand imi era copila bebelusa nu dormeam noptile si citeam despre diversificare. Cum eu am apucaturi academice si caut documentatie si studii si originea originilor, (atunci eram pro americana si luam litera de lege ce ziceau eu, d-apoi mai gasii si o universitate Malayezia de nutritie si alimentatie). Am gasit studii despre cat si cate betacarotenuri au morcovii. Si prin gatire le creste cantitatea de betacaroten!!! (cam cu 10%). Dar rahatul e ca dupa 15 -20 min de fierbere la aburi sau prajit sau in apa, in cuburi de diferite dimensiuni (erau masurate si invatai si sa tai morcovii), ei bine o fi crescand beta carotenul dar vitamina C era ne-detectabila. Cred ca ti-am dat email cu asta 😀 (sau hm….nu tie… )
You see my point? gatim, favorizam legume si carnuri altfel neconsumabile, ne aducem nutrienti noi si omoram altii. Asa ca e nevoie de armonie. Armonia mea nu e a ta.
De aceea cei care mananca mult gatit racesc des si de aceea vad ca o vitamina C cumparata din farmacie le face mult bine. Uite un argument care alimenteaza pe vegetarienii din astia misionaristi atat de vehementi si agresivi.
J’aimeAimé par 2 personnes
🙂 eu azi la prinz am mincat o salata mare-mare de rucola foaaarte locala ( de la citiva metri de bucatarie 🙂 cu o bucata de carne in singe. Aproape crud, dar mi-am luat si ceva toxine de pe suprafata carnii .
J’aimeAimé par 1 personne
Bine spui. Dar sfaturile astea trebuia sa le fi citit acum 8-9 ani cind tineam regimul raw, dar atunci nimeni nu mi-a spus, decit ca stiam ce sanatos e. Si mai citeam si multe retete de prajituri pline de nuci si alte chestii grase. De atunci multe am mai citit si mult mi-am deschis mintea.
Alea salbatice clar ca-s mai valoroase, si eu le privilegiez. Zilele trecute am mincat de prin padurile din Padurea Neagra fragute si afine (!).
Aici in Franta tot anuntau sa nu manince lumea sfecla cruda, ca au fost ceva intoxicatii si nu se cunoaste motivul.
Eu asa incintata sunt cind imi fac cite o salata din rucola de pe balcon, iar condimentele le am in general tot pe balcon. Chiar au gust , fata de unele de cumparat.
Eu spal ce maninc, dar nu le curat coaja, le dau sumar cu o perie.
J’aimeJ’aime
Rucola si la mine pe balcon, si mai cresc si salata din resturi 🙂
Stai ca nu ma pot opri. Noroc ca in 2 ore plec in germania si apoi in polonia si scapi de mine :)))) nu e nevoie sa imi dai block la IP 😀 😀
Despre temperaturile de gatire.
1. crud = « simple and stupid ».
2. fierberea clasica e la 100gr. urci pe munte iaka scade pe la 95-90 gr – de aia oamenii de lka munte par mai sanatosi? 😀 (glumeesc). Daca fierbem molcom, la clocote mici, ar fi pe la la 80gr. Sa stii ca am masurat!!! 😀 😀 😀 -nu am luat de-a buna ci am verificat ce zic altii :D. Un slow cooker ar fi pe la 65-70gr. (nu am masurat ca nu am).
Ei bine mlte vitamine nu sunt stabile termic: vitamina A, vitamina C. De ex. cantitatea de vitamina C dintr-un brocolli pus la fiert la 100gr in 10 min. s-a injumatatit. Dar acestea nu mor pac de la primul 100grade atins, ci gradual, in timp. Astfel ca o gatire atenta si pus legumele in ordinea de pe tricou in oala de ciorba poate pastra o parte din vitamine si sa fie mai valoroasa decat ciorba unde am pus toate legumele din prima, o data cu carnea, si fiert 2 ore.
3.fierberea la abur e pe la 120gr. Si oala sub presiune la 150gr.desi gasii cica una care fierbe la 200gr. Asta scade timpul de gatire!! Vitaminele insa… se cam duc in cateva minute. Dar scade timpul de gatire cu 50-70%.
4. prajirea in ulei si tigaie e la 170-180 gr. (uleiul sarit arde rau mana, lasa besica, apa in clocot sarita nu e asa de rau)
Vedeti diferenta de temperaturi? De aia unele vitamine la 2 min de prajit au disparut. Puf. Si cu asta am inteles de ce americanii iau atatea mixuri de vitamine: pt ca au meniurile incarcate de alimente gatite. (eu citesc meniuri americane pe saptamana ….si apreciez pe aia ce au 5 frunze de salata puse intr-un tacos…)
De enzimele din plante insa nu am gasit nimic. Sunt fata morgana a alimentaitiei. Sunt o naluca. Toti stim de ele dar nimeni nu le studiaza. Exista sau nu exista
De bacterii numai de bine. Ieri seara am impartit o capsuna culeasa din gradina cu un melc. A inceput el, am terminat eu, rupt bucata lui si apoi l-am ucis.
P.S. acelasi lucru ca in cartea ta l-am gasit la francezul meu favorit, dr Henry Joyeux, un chirurg ce i-a sarit sange in ochi de la un pacient cu hepatita B si s-a tratat din alimentatie. A scris carti pe nutritie, tine conferinte, il ascult pe youtube. Si cand gasesc aceleasi informatii din 2 parti, informatii diferite dar care converg, atunci inteleg ca sunt pe calea buna.
J’aimeAimé par 2 personnes
Eu acum citiva ani am platit o avere pe niste cratite care cica fierb la 80°C. Dar nu prea cred ca acolo sunt numai 80°. In schimb in urma discutiei cu vinzatorii cratitelor, am eliminat complet oala sub presiune, care distruge tot la capitolul vitamine. Ei aveau teoria ca dupa o masa de mincaruri gatite, creste leucocitoza (nr de leucocite in singe), la fel ca dupa un atac infectios. Si dupa crud, nu.
Da, de enzime nu se prea stiu multe. Si am citit ca degeaba bem lapte crud, enzimele de acolo nu sunt cele ce ne servesc noua.
Am de citit o carte de nutritie scrisa de un prieten de-al maica-mii. Cu dedicatie (:)) pare foarte interesanta, dar e groasa cit o caramida, tiparita la editura academiei. Ma intreb de ce trebuie sa scrie asa carti stufoase si complicate, cind ar putea scrie carti mai simple adresate publicului larg. Chiar si tilul e pompos « quo vadis xenobiochimia alimentara ».Mama a citit o bucata de caramida si zice ca dupa ce citesti nu-ti mai arde de mincat nimic. O sa o iau si eu la destelenit si daca e interesanta,o sa scriu cite ceva din ea
J’aimeJ’aime
cartea asta e scrisa in romana?
Eu am inceput sa evit articolele distructive si sa ma duc spre cele constructive, de ceva ani.
Cu enzimele din laptele crud, e interesant ce zice Henry Joyeux: sa fierbem laptele de vaca si mai bine, sa facem iaurt. Cica e cel mai bine tolerat de om. Eu cred ca m-am intzarcat, nu mai simt nevoia de lapte. Ciudat 🙂 – cand eram pe la 18-20 ani ma strigau verisorii « LapteCrud » pt ca… da, voiam numai lapte crud 😀 😀 😀
J’aimeJ’aime
Da, e scrisa in romana « academica »…Parerea mea (care poate e gresita) e ca o carte de genul asteia ar trebui « tradusa » pentru publicul larg. Dar poate fiindca autorul e chimist (PhD) se limiteaza la lumile mai selecte, ale celor asemenea lui. Se tipareste acum si in engleza.
J’aimeJ’aime
mai mult de o saptamana n-as supravietui pe meniu raw vegan. Eu sunt omul ciorbelor si al mancarurilor gatite. O fi un trend sanatos, dar nu e pentru toti pofticiosii, asta e clar. Hai ca o ciocolata raw pot sa fac, dar ciorba raw nu am cum, cred. Sa nu-mi zici de ciorbele alea la rece, ca le-am incercat si sunt oribile.
J’aimeJ’aime
Mie imi place mult gaspacho.
Sotul, fara sa isi propuna asta, a ajuns aproape raw vegan, ca toata ziua maninca salate, iar daca fac supe sau chestii gatite, isi face lui o salata si imi spune ca mai bine asa decit mincaruri moarte 😦 Ii plac f mult fructele si legumele.
Exemplu de mic dejun azi dimineata: eu piine cu unt si cacao cu lapte, el banana.
Ideea e ca bacteriile tale din intestin ,obisnuite cu ce gatesti, iti cer sa le faci tot aia. Citisem o carte f interesante in care ideea era ca poftele noastre vin de la bacteriile intestinale, care-s mai numeroase decit celulele noastre, asa ca nu se stie cine pe cine comanda, dar in tot cazul bacteriile fac in asa fel sa primeasca mincarea care le trebuie. Poate ar trebui sa introduci putin cite putin cite o verzitura, ceva, pe linga mincarea gatita.
J’aimeJ’aime
bacteriile astea sunt a dracului, de cateva luni nu am zahar in casa si tot imi cer :D.
J’aimeJ’aime
:)))) pai daca te conduc ! :)))
J’aimeJ’aime
da’ zi, cum sa le conducem noi? sa ma impac cu ideea ca o sa am pofte toata viata si sa le ignor??
J’aimeJ’aime
Pai deja tu faci bine, cred ca o sa-ti dispara poftele. Cred 🙂 Eu nici macar nu incerc sa scap de ele.
Scrisesem un articol despre bacterii, dar m-am autocenzurat, ca in societatea nostra m-am gindit ca e rau vazut sa ai idei de-astea cu bacteriile care iti fac bine. Poate il modific pe ici pe colo. Desi de citiva ani se vorbeste f mult de microbiom si de creierul din burta.
J’aimeJ’aime
Si eu fac mincare gatita dar nu ne lipsesc nici salatele si nici fructele.
J’aimeJ’aime
a, si o mica remarca. Fara sa ma stiu daca am intolerante alimentare sau nu, doar cu alergiile de piele la chimicale, am remarcat ca fara faina si zahar si fara alimente de supermarket mi-e mult mai bine. Multa lume (si eu mult itmp) ne cramponam de carne. Prin eliminarea semi preparatelor (iau faina si fac paine, iau lapte si fac iaurt, iau o gaina si o transez etc) si lasat acestea ca un ingredient din cand in cand si nu la fiecare masa (de ex. paine crutoane in supa, sau fac un fel principal cu urme de carne), si musai 1-2 mese pe zi fara ele, ei bine am mai multa energie, si ceva spectaculos: burta s-a desumflat.
Asa ca mai scrie, cum era cu bacteriile alea?
Inca o remarca despre bacteriile intestinale: o prietena a decis sa ajute tranzitul asa ca isi face niste ceaiuri/extracte de plante (fenicul, mar, nu ma pricep, dar toate suna prietenoase cu natura si corpul uman), un mic dejun consistent dar numai pe directia asta (iaurt cu seminte de chia, tarate, din astea) , pranz zdravan ca de obicei, si cina o ia la ora 18:00 cu supe/borsuri moldovenesti, sa fie calda. Adicalea fara niciun efort, nicio dieta, nicio restrictie, fara niciun transpirat dar multumita ajutorului dat tranzitului a pierdut peste 10kg in cateva luni, si totul de pe burta!! – unii ar zice ca avea grasime pe burta, ea zice ca de fapt erau alte chestii in burta si nu isi dadea seama ce purta zilnic cu ea. (de mers pe jso mergea si inainte 5km zilnic, dar nu au fost suficiente). Si are alta vitalitate!!
J’aimeJ’aime
Asta cu burta o cred. Mi-a zis o frantuzoaica cum ca toate frantuzoaicele de la o anumita virsta fac picioare frumoase si le creste burta. Asta am remarcat: colegele mele de dans au toate niste picioare super. Dar absolut toate niste burtoase, chiar si cele slabe. Si multe fac sport f mult, chiar zilnic. Deci se potriveste cu ce zice prietena ta.
Dar sa nu fiu rea cu frantuzoaicele zic, ca romancele trecute de o virsta poarta tinuta tipica fusta lunga neagra si camasa pe deasupra, deci nu poti zice nimic nici de picioare nici de burta ca nu se vad 🙂 Macar frantuzoaicele sunt campioane la capitolul picioare.
J’aimeAimé par 1 personne
Eu cu burta nu stiu daca o pot testa, ca nici nu am burta: la 56 kile la 162cm, talie nu avui niciodata asa ca nu pot sa zic ca da ori ba. As putea incerca cu masuratele dar diferenta ar fi f. mica si abia vizibila si prost interpretabila.
Eventual sa rugam pe aici vreo cititoare cu burta mai zdravana sa experimenteze si sa ne zica? Sa se masoare inainte si dupa, sa se cantareasca. Nu cred ca sunt costuri mari pt ceaiurile ce ajuta la tranzit iar pt micul dejun un iaurt cu o lingura de chia si cateva de tarate de grau/orz, ceva de in etc. puse la umflat de cu o zi inainte, iar nu sunt costuri mari si se contrabalanseaza din economia la micul dejun anterior.
J’aimeJ’aime
Problema e ca dupa ce nu mai iei ceaiurile, ce se intimpla?
Citisem eu in cartea cu « nos amies les bactéries » ca din pacate persoanele grase au o flora bacteriana care le permite sa extraga mai multe calorii din aceeasi cantitate de mincare, deci caloriile alea scrise pe alimente sunt doar indicative, ca se determina in laborator, nicidecum nu stii ce face un organism real cu mincarea respectiva. O metoda buna e sa bagi multe fibre, ca sa-ti schimbi incet-incet flora. Poate si aia a contribuit la prietena ta.
Ca mai spuneau in carte ca dupa antibiotice, flora e aiurea, asa ca se foloseste tratamentul antibiotic la ingrasarea porcilor. Si eu stiu doua cazuri care dupa operatii (apendicita, amigdale) s-au ingrasat mult. Poate nu operatia era de vina, ci tratamentul antibiotic aplicat cu ocazia ei.
Citit tot in cartea aia si nu-mi place, dar o fi adevarul, ca imediat dupa nastere ai o anumita flora, deja proasta daca n-ai fost nascut pe cale vaginala. asa ca eu nascuta cu cezariana si apoi operata de polipi si apendicita…oi fi vai de capul meu dpdv flora.
J’aimeJ’aime
Ce spui tu eu intuisem de multi ani.
In rest, flora se educa din alimentatie. Ca si slabitul, nu sunt minuni peste noapte, si nici cu efort 3 sapt. si gata pt restul vieti, ci se schimba pas cu pas, si ce e adus bun in viata si cu rezultate faine acolo sa ramana. Adica daca decid ca vreau sa dau jos 5kg si sa aduc nu stiu ce bacterii, apai incep sa fac iaurtul in casa (si raman constant, chiar daca 1 sapt. din cand in cand nu fac), si incep sa fac si muraturi si bors. Dintre astea, mai multe bacterii sunt in muraturi asa ca daca e de inceput, recomand cu muraturile, si consumat cate putin la inceput (cate 2 infulecari) si apoi crescut cantitatea pana ma simt bine.
Sunt si pastile care completeaza asta dar eu nu invit la consumerism ci intors la simplitate.
Cu ceaiurile si prietena mea, imi dau seama ca ceaiurile au ajutor in primul rand mecanic (curatare a matzelor de ce s-a depus acolo) dar si prin un ritm mai grabit. Asta a dat loc reechilibrarii bacteriilor. Cat despre absorbtie, dincolo de bacterii fiecare corp e unic si are consumul propriu de calorii.
J’aimeJ’aime
Pastilele oricum modifica flora doar pe timpul cit le iei, dupa aia tot ale tale vechi le iau locul.
Mie nu-mi vine sa cred ca prin intestinele noastre stau nu stiu ce mizerii adunate acolo in timp. E o teorie, dar nu stiu cit e de verificata. Citeam undeva ca la disectii pe cadavre nu s-au descoperit asa numitele acumulari .
J’aimeJ’aime
Mancarurile vegane si vegetariene au gust si sunt sanatoase. Dar daca faci regiumul acesta fara supravegherea unui nutritionist risti sa te imbolnavesti. Doar in urma unor analize poti stii ce poate corpul tau suporta. Si mai e o chestie, femeile sub 40 nu ar trebui sa devina complet vegetariene.
Carnea e ok daca vine din surse sigure si nu e tratata, ouale de tara sunt bune consumate in catitati mici (au de 12 ori mai putin colesterol decat cele din comert). Cine poate fi vegetarian, sa o faca, dar, repet, nu dupa net, nu dupa ureche, pentru ca poate ajunge sa aiba probleme grave de sanatate, uneori ireversibile.
J’aimeJ’aime
Delia, nu e regula. Unii aleg vegetarianismul din motive etice (prietenia cu animalele, poluare etc) altii ca sunt convinsi ca vor fi mai bine (si placebo sau nu, ei chiar sunt mai bine), altii dupa o experienta de viata trista. Cunosc vegetarieni din astia fara foc (dar cu ou si branza si lapte) care sunt asa de peste 20 de ani, acum fac 40 de ani, si sunt verzi ca bradul si mai fac si miscare multa (nu intensiv dar extensiv, adica de mers cu saptamanile pe munte… e ceva).
Cand pleaca de la pizza si mezeluri si ceapa si ulei tratate termic la temp. inalta si ajung la salate bio, brusc sau treptat, e o schimbare spectaculoasa si daca asculta de glasul corpului atunci e o schimbare in bine.
Asa ca fiecare caz e unic, si cand e vorba de mancare, deseori si mancat mai putin inseamna sanatate.
Desi avui parte de medic f. bine documentat pe nutritie, scaderea produselor animale a venit firesc la mine, si dupa 30 ani: nu mai simt nevoia. Si zic ca nu am consumat nimic de ani de izle din farmacie, semn ca ce fac fac bine pt noi. Nu am exclus carnea dar carnivorul casei deja consuma carne ca ingredient.
J’aimeAimé par 1 personne
O femeie, ai zis exact ce gindesc si eu.
Chiar si faptul ca barbatii casei consuma carnea ca ingredient. Si m-a luat fiul care a venit in we, ca de ce-i dau eu carne, cind el toata saptamina nu maninca? E drept ca e in Germania acum si nu se impaca cu mezelurile si carnea lor picanta, asa ca la cantina alege standul vegetarian 🙂 Dar nici seara nu isi face carne, chiar daca inainte visa la un steak de vita in singe.
Persoanelor ca noua li se spune flexitarieni pe aici.
J’aimeJ’aime
Flexitariana :))))
J’aimeJ’aime
Pe aici prin Franta e o moda la tineri sa devina vegetarieni: prietena fetei e vegana de citiva ani , sora ei la fel. La inceput minca peste, oua si lactate, apoi a tot scos, acum e vegana. Si-a facut ceva analize, e bine cica. Dar in general lumea se ia de vegetarieni, care au o hrana f diversificata , dar nu se uita la cei care nu sunt vegetarieni, dar maninca cartofi prajiti cu carne sau care tin tot felul de cure de slabire.
Eu zic ca moderatia e cheia si un regim de viata sanatos,cum vorbeam cu o femeie, ca degeaba o cura te slabeste azi, ca sa te ingrasi miine mai mult decit inainte.
De-aia nu cred nici in specialisti, mai ales cind aud de cite unul care prescrie cure de slabire care mie una mi se par aberante. Si nu prea mai cred nici in analize, nu mai sunt convinsa ca reflecta cel mai bine realitatea. Cred ca daca am sti sa ne ascultam cum trebuie semnele corpului, n-am mai avea nevoie de specialisti sau analize. In apararea mea spun ca ideile astea nu mi-au venit asa deodata, ci s-au cristalizat in timp si in urma lecturii multor carti (scrise de medici in general) .
J’aimeAimé par 1 personne
Apropos de analize, fetitei mele i s-au demineralizat dintii la 3 ani. Analize perfecte, nicio raceala/muc de ani de zile. Analizele aratau ca nu are nici carente de calciu, magneziu, si ce am mai testat atunci. Si totusi era clar ca ceva nu functiona impecabil, ca dintii i se rupeau. Si ca pt dinti sunt multe forme de minerale necesare, nu numai calciu sau magneziu, cum am testat. Asa ca mai adaugat mai multe alimente bogate in minerale (supa de oase, praz, etc) si redus fainoasele.
Si da, moderatia e cheia. Echilibrul. Echilibrul meu nu e echilibrul tau.
Am ales de ani de zile sa ma apropii de oameni care aparent sunt sanatosi si echilibrati. Nu, nu voi invata mare branza de la familii conflictuale, de la doctori cu boli grave si tigara in coltul gurii, etc.
J’aimeAimé par 1 personne
Stii moda la copii cred ca vine de la scoala, vorbeam intr-o zi cu o colega care tatal ei era macelar deci sunt buni carnivori s-imi spunea ingrijorata ca fiica ei nu mai vrea sa manace carne, invatatoarea la scoala ia incurajat in acest sens. Si mi-am adus aminte cand fiul meu era in aceeasi clasa CM1 (9-10 ani) mi-a spus ca el vrea sa devina vegetarian.
J’aimeJ’aime
La noi ii apuca in ultimele clase de liceu, unul de la altul, din mila pt animale, cum zicea si o femeie. Prietena fetei a fost ieri la demonstratie ca sa se desfiinteze un abator. Pe de alta parte cred ca daca oamenii s-ar duce in vizita la abator, mare parte din ei nu ar mai vrea carne.
Altfel asta mica e o carnivora care la piata saliveaza la standurile cu carne. Si cit mai in singe sa fie cind o maninca.
Noi avem un prieten mare sportiv, care maninca de toate. Dar spunea ca inainte de o chestie importanta, nu maninca deloc carne, ca atunci cind o face, e lipsit de vlaga.
J’aimeAimé par 1 personne
Ia uite un articol despre microbiom http://nymag.com/scienceofus/2017/06/microbiome-trauma-gut-bacteria.html
Si daca schimbarile astea se intampla asa usor in sens negativ, hai sa le cautam in sens pozitiv 😀
J’aimeJ’aime
Tipa care a scris cartea despre intestin ,Giulia Enders , explica cum a inceput sa se gindeasca la relatia microbiom-psihic (cam ce scrie si in articol) cind la o petrecere a dat peste un tinar a carui respiratie miroasea urit. Peste citeva zile a aflat ca s-a sinucis. Cred ca Giulia Enders si-a facut lucrare de doctorat din asta.
J’aimeJ’aime
apropos de mirosit gura, prietena mea ce a intervenit cu ceaiuri a spus ca a scapat si de asta. Acum sincer nu stiu ce o fost inainte pt ca eu nu am simtit niciodata miros de la ea, posibil sa fi fost doar in mintea ei.
J’aimeJ’aime
Are legatura mirosul , sunt sigura. Toate au legatura. Citeam de ceva teste de depistare a cancerului, cu ciini , care-i miros pe voluntari. Pina acum testele n-au dat gres, ba chiar au depistat ceva persoane care nici nu stiau ca sunt bolnave.
J’aimeAimé par 1 personne