Cum sa evitam pesticidele din fructe si legume?

Continui cu un capitol care mi s-a parut interesant din cartea « Désintoxiquez vous ».

Pesticidele sunt prin natura lor substante periculoase, care actioneaza asupra organismelor vii (insecte, bacterii, ciuperci, vertebrate, viermi, plante…). Daca produsele fitosanitare ar fi inghitite in starea in care se folosesc, ar provoca intoxicatii puternice chiar moartale. Nu putem decit sa ne imaginam efectele asupra noastra atunci cind le consumam in doze infime, dar repetate. Remanenta lor in mediu poate sa varieze de la citeva ore sau zile la citiva ani. Unele, cum ar fi cele organocloruratele (cum ar fi DDT-ul) persista ani de zile si contamineaza lanturile trofice.

Dar cei care se expun la riscurile cele mai mari sunt cei ce lucreaza in agricultura, pentru ca vin in contact direct cu pesticidele. In ultimii 30 de ani, multe anchete epidemiologice evoca implicarea pesticidelor in numeroase patologii ale agricultorilor: probleme respiratorii, patologii canceroase (cancer de prostata, limfom non Hodgkin, mieloame), boli neurologice ( Parkinson, tumori cerebrale), probleme mari imunitare sau tulburari de reproducere…

Daca expunerea profesionala la pesticide a avut loc in perioada prenatala, consecintele sunt dezastruoase. : moarte fetala sau malformatii congenitale , probleme ale motricitatii fine , de memorie sau ale acuitatii vizuale cind copilul creste. Alte probleme care apar sunt o greutate redusa la nastere, si cresterea semnificativa a riscului de leucemie. Mai multe studii indica o legatura  intre autism si expunerea la pesticide, astfel o femeie insarcinata care traieste in apropierea unei ferme care foloseste astfel de produse chimice, are un risc cu 66% mai mare ca sa aiba un copil cu autism.

Pentru consumatorii « clasici » , din cauza diversitatii pesticidelor, e foarte greu de evaluat efectul unui produs in particular. Specialistii numesc « efect cocktail » patologiile datorate amestecului de substante chimice, ingerate pe termen lung sau mediu. Tot ei afirma ca beneficiile pentru sanatate ale consumului de fructe si legume sunt superioare riscurilor expunerii la pesticide. Asa ca pentru a limita efectele nedorite, cel mai bine e sa incercam sa ne protejam, aplicind citeva reguli simple:

  1. Consumati fructe si legume bio

Astfel suntem de10 ori mai putin expusi la pesticide. Filiera bio exclude utilizarea ingrasamintelor, a pesticidelor, aditivilor chimici si OGM-urilor, dar si a antibioticelor si a hormonilor de crestere . Pentru cei sceptici, care spun ca in cultura bio exista contaminare de la cimpurile invecinate, analiza comparata a produselor bio cu cele conventionale arata 0 reziduuri de pesticide contra 37.

Se pare ca agricultura biologica e mai interesanta si pe plan nutritional, produsele avind concentratii in antioxidanti mult mai mari.

Incercati sa privilegiati produsele bio mai ales pentru cele care se maninca crude, salata, mere, pere ,piersici si fructe rosii.

Consumul bio este solutia cea mai simpla, mai radicala, dar probabil si cea mai scumpa. Pentru ca producatorul e remunerat corect, contrar filierelor intensive, care printre altele, sunt subventionate. Pentru ca agricultura bio presupune spatiu mai mare, mai multa mina de lucru. Insa un produs bio are un raport calitate-pret mai bun: nu e umflat de apa si si-a conservat calitatile nutritive. Un mar bio se maninca in intregime, cu tot cu coaja. La un pom ne-bio ar trebui inlaturata coaja si inca 1cm din miez pentru a inlatura cele vreo 40 de produse chimice. Iar consumatorul de bio si-a schimbat felul de a consuma, tinzind sa cumpere produse vegetale, de sezon, brute. Privilegiind o alimentatie bio, suntem mai atenti la risipa.

Deci se poate consuma bio fara a mari bugetul , mincind mai sanatos, gatind mai mult. In general consumatorii bio n-au un venit mai mare decit restul consumatorilor.

2. Aflati ce vegetale sunt cele mai poluate

Organizatia americana de sanatate publica EWG publica in fiecare an lista cu cele 15 fructe si legume mai « curate » si cele 12 cele mai « murdare ».

In general merele si capsunile sunt cele mai toxice, urmate de telina, spanac si castravete.

3. Spalati si frecati fructele si legumele

Asta permite eliminarea unei parti mici de pesticide. Spalati-le chiar inainte de a le consuma, nu cu mult timp inainte. Idealul ar fi sa le frecati cu o perie de legume apoi sa le uscati cu un servet.

Se adauga 1 lingura de bicarbonat la litrul de apa sau otet alb ( o treime otet, doua treimi de apa) si astfel se elimina orice urma de ceara. Apa astfel preparata se mai poate folosi pentru « decontaminarea » legumelor sau fructelor care nu se pot decoji usor (rosii de exemplu).

4. Curatati fructele si legumele cele mai poluate

Indispensabil, cind nu sunt bio. Nu puneti rondele de lamiie in bauturi sau ceaiuri decit daca sunt bio si spalate in prealabil. Eliminati frunzele exterioare ale salatelor, prazului, verzei.  Inlaturati cu cutitul partea ce inconjoara pedunculul (care delimiteaza tulpina de radacina), acolo se aduna « mizeriile ».

5. Variati

Variati legumele si locul de unde le cumparati, ca sa evitati acumularea moleculelor asociate unora din ele. La salata de exemplu evitati varietatile fragile( si deci tratate mai mult) in favoarea celor mai rustice (rucola de exemplu).

6.Alegeti

Legumele-radacina sunt mai protejate de pamint. Cu exceptia cartofilor, foarte tratati.

Mai protejate sunt si cele care sunt intr-o pastaie (mazarea) sau eapa, invelita in mai multe foi.

7. Mincati local si de sezon

Produsele proaspete de sezon contin in general mai putini conservatori chimici sau pesticide utilizate pentru stocarea lor in timp ce parcurg distante lungi. Preferati bio local, pentru ca nici bio n-ar fi scutit de conservatori.

Pentru produsele care provin din afara UE : reziduurile de pesticide pot fi superioare celor autorizate in UE sau pot fi tratate cu pesticide interzise demult in tarile UE.

8. Cititi etichetele

Pentru fructe si legume, singura obligatie legala consta in indicatia tratamentului de dupa recolta. Dar atentie: « netratat dupa recoltare » nu inseamna absenta tratamentului inaintea recoltarii.

9. Gradinariti

Idealul e cultivarea propriilor legume si fructe, folosind metode naturale. Aici gasiti lista completa a produselor care pot inlocui pesticidele si insecticidele cele mai suspecte.

Dar vinul ?

Industria vinului e unul din sectoarele unde utilizarea pesticidelor e foarte importanta. In general in vin se regasesc 3-12 urme de pesticide. Pentru a limita poluarea cu pesticide:

  • preferati vinurile din zonele uscate ( Languedoc, Provence), unde nu e necesara folosirea de fungicide
  • evitati anii ploiosi
  • vinul alb e mai putin poluat in pesticide din cauza timpului de macerare mai scurt.
  • cu cit vinul e mai vechi, cu atit urmele de pesticide dispar
  • alegeti vinuri bio, chiar daca si in unele din ele se gasesc una-doua urme de pesticide

In concluzie sa mincam nu inseamna doar sa ne hranim. Inseamna sa consumam si sa gatim cu placere produse brute, de calitate, sa apreciem valoarea alimentelor si sa ne uitam cu mai mult repect la continutul farfuriei.

Noi in general aplicam regulile de aici, dar nu strica sa mi le reamintesc. Iar pentru vin tocmai am cumparat niste vin din Province, iar cavistul ne-a spus ca din cauza caldurilor, la ei nu trebuie aplicat fungicid. Ne-a mai explicat ca noii viticultori sunt destul de orientati spre agricultura biologica.  Si voi? Cite din ele le aplicati?

 

 

 

 

 

 

38 réflexions sur “Cum sa evitam pesticidele din fructe si legume?

  1. referitor la vinul alb am un mic comentariu – o fi el cu mai putine pesticide, dar e mai tratat cu diverse chimicale decat cel rosu – limpezimea vinului alb nu e naturala, e nevoie de nu stiu ce tratament sa fie astfel….

    noi incercam pe cat posibil sa aplicam cele de mai sus…chiar ma uitam zilele trecute ca dovleceii bio sunt 1.60, iar cei nebio 0.99 centi – o diferenta aproape insignifianta in sezon, numai bine de profitat pentru pus la congelator pentru iarna….

    Aimé par 1 personne

    1. Asta ne zicea si cavistul ca la vin sunt 2 lucruri: cu ce au fost tratati strugurii si cum e tratat vinul. Am luat unul (rosé) care cica nu-i prea tratat: cel care il face afiseaza pe situl lui cantitatile de substante folosite. Acum mai ramine sa vedem daca e si bun 🙂
      La noi nu-s asa ieftini dovleceii, ma duc chiar azi la piata si o sa vad . Dar am constatat ca magazinul bio de la Nisa e mai ieftin decit al nostru si asta nu numai la fructe si legume 🙂 ca acolo clar vecinatatea producatorilor joaca un rol.

      Aimé par 1 personne

        1. Cind am luat de la mag bio, n-am fost multumiti, ca nu ne pricepem. Dar de la cavist, propuse de el, ne-au placut. Si daca te uiti cu atentie, multe sunt bio, dar nu e mentionat decit pe eticheta din spate. El mai zice ca unii n-au certificare, ca sa nu tot plateasca. Ii stie pe producatori. Cred ca sa ai un cavist bun e aproape la fel de important ca si un doctor bun :)))) Noi ne-am gasit fericirea cu el 🙂
          Din Provence acum am cerut bio, tot de la cavist, 9 euro sticla de rosé .
          Am mai prins odata de la un tirg un Gewurtztraminer atita de bun, la toamna vreau sa ne facem stoc.

          Aimé par 1 personne

        2. noi luam in ultimul timp bio….unele sunt mai bune, altele mai proaste, dar e la fel ca si la alea ne-bio; cand dam peste unul care ne place, ramanem la el; acum ca e vara am dat de unul bio de la mag asta pe care l-am mentionat mai sus (sau mai jos…)…suntem incantati si ne place; cavistul nostru nu are gama asa bogata de vinuri bio…

          Aimé par 1 personne

    2. Nu stiu cum e la voi, dar la noi fermele locale (in raisonné, tratate rezonabil, la minimum) au preturi mai mari decit bio din alte locuri. Ferma bio locala are preturi ca si cei raisonné, dar nu pot sa aleg, ci comand doar pe internet si apoi vad la livrare ce am acolo.
      Deci nu stiu ce sa aleg. Mai ales ca la ferma bio am avut numeroase dezamagiri (gramaj insuficient, un fel de arpagic pe post de ceapa verde, salata culeasa de ceva vreme desi se laudau ca e culeasa in ziua trimiterii si tot asa…). Multe s-au rezolvat prin schimb de mailuri, dar intotdeauna ma uit cu groaza sa vad ce mitza mi-au pus in sac 🙂

      J’aime

      1. si eu i-am prins cu matza in sac … sunt vigilenta :))) intreb, imi explica etc etc.
        Dar pot sa aleg si ma bucur de asta….
        Extra, mai am un magazin cu produse locale in apropiere de birou unde iar ma duc si aleg.
        In general am ochit cateva produse bio pe care le iau acum constant de la un magazin Mega image din apropiere, ieftine, si imi bazez mesele pe astea: morcovi, castraveti, linte, naut, si din astea am zilnic la masa. Completez cu produsele bio de la DM.

        Aimé par 1 personne

      2. eu am aproape de apart unde locuim acum un magazin bio proaspat deschis – e aproape un lant ca sunt 3 mag in regiune, insa privilegiaza localul si gama e foarte diversa; au multe in vrac si ma uitam ca semintele chia spre ex sunt 8.35 Euro kilo, iar la lidl erau 13 Euro….
        preturile in mag asta sunt mult mai ok decat la piata…..si ai avantajul ca poti alege….
        au chiar zile dedicate producatorilor cu care colaboreaza, cand ii poti intalni in mag si vb cu ei si intreba diverse….
        conceptul e foarte fain pe ansamblu…
        asta e mag de care vb… http://biostory.be/

        Aimé par 1 personne

        1. Ce n-as da sa am asa magazin pe aici, pare tare, tare fain. Ca eu sunt satula de magazine bio care fac parte din lanturi mari , sunt tot supermaket -uri si-ti vind diverse prostii ,exact ca la magazinele ne-bio.

          J’aime

  2. foarte fain articolul! MUltumim pt scris, si mai ales pt link! Nu il stiam!

    Noi cumparam in general de la producatori si la multe pot sa aleg de pe taraba. Stiu ca stropesc ca mi-au zis ca altfel alea patate nu le cumpara nimeni, asa ca din lada lor de mere ma lasa sa aleg si aleg…cele mai mici si cele mai patate mere. Si culmea, is mai ieftine. Fraieri 😀
    Mai favorizez unele plante din flora spontana (papadie, urzici, leurda) – sigur nu a stat nimeni sa le stropeasca 😀 .

    Aimé par 1 personne

  3. Eu aplic tot ce ai spus, desi am dubii legate de faptul ca bicarbonatul sau otetul sau zeama de lamaie pot scoate pesticidele din legume sau fructe. Oricum, aproape 9 luni din an am furnizori proprii de legume si fructe bio. Uite, de exemplu un cos saptamanal de legume bio ma ajunge undeva pe la 34 de lei si contine (cel de ieri) 10 soiuri de rosii (aprox 2–3 kg), 1 kg morcovi, ardei, castraveti, ceapa, usturoi, sfecla, 2-3 kg fasole (verde, galbena si neagra), verdeturi,radacini si nu mai tin minte ce am mai primit. Deci nu mi se pare deloc scump. Iar cand nu este sezonul de fructe si legume mananc, asa cum m-a invatat nutritionistul, tot ce are bunica mea in camara.

    Aimé par 1 personne

  4. Da, si eu am dubii , la fel ca tine. De fapt in mai multe locuri din carte am constatat afirmatii contradictorii, asa ca iau doar capitolele care mi se par interesante.
    Ce buna treaba cu cosul! Mie chiar azi imi spunea dna de la mag bio ca e f buna fasolea verde, dar la 12 euro kg am zis nu, mersi. Te invidiez pentru asa ceva.
    Si eu ma gindeam ca iarna mincam exact cum zici tu: ce avea bunica in camara. Buna vorba nutritionistului. Acum ma gindesc cu oroare ca pe vremea cind am venit in Franta eram asa de incintati ca gasim capsuni in februarie.

    Aimé par 2 personnes

    1. Osmoza sau dilutie, dar pe langa apa simpla (eficienta!!) sau apa cu sare, apa cu bicarbonat sau apa cu otet sunt mai eficiente. Nu cu mult, dar cand cifrele sunt 20% in plus, ia vezi ce usor devine sa pun o lingura de otet/bicarbonat 😀 .

      Aimé par 1 personne

  5. bon. Am gasit 2 pdf-uri. Universitati indiene au testat astea.
    http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.841.2353&rep=rep1&type=pdf
    si inca unu care nu stiu cum sa il pun aici. Dar dau pe mail, Elena.

    L-am rasfoit dar le iau la bani marunti acasa, concluzia ca spalatul de 15min indeparteaza o parte din pesticide, si sunt mult mia ok decat fructele nespalate. Au testat cateva pesticide pe cateva legume si fructe. Eleno, ti le dau pe email sa le vezi si tu atent si apoi discutam noi pe mail pe tema asta pana la calendele romane :D.
    Cateva cifre de acolo: 12% din pesticide se duc sub un jet de apa, dar mult mai multe : 68% se duc la tinut 15min in apa si apoi un jet de apa de la robinet. Asta in medie. Ca unele pesticide se duc pana la 85% si altele numai 25%.
    Diferenta intre a tine 15 min in apa si a tine 45 min in apa e minora, diferenta mare este intre a folosi doar jet de apa si tinut in apa. Si mai eficienta e apa cu un strop de otet/strop de bicarbonat! . Strop fiind 0.1% dilutie. Testele arata ca nici nu e nevoie de mai mult otet, nu e mare diferenta.

    Inca un studiu unde m-am uitat doar la poze: http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0103-50532015001001994 dar e f. fain pt ca testeaza mai multe pesticide, si surpriza este ca unele pesticide se duc mai greu ca altele….si altele deloc prin spalare.

    Mai sunt studii pe tema fierbere. Le analizez mai colea.

    Ce pot zice clar este ca pesticidele sunt instabile in timp si se degradeaza in cateva zile/saptamani/luni. Astfel ca pusul pe iarna, chiar daca nu sunt « the best of », e o solutie mai sanatoasa decat cumparat ce e proaspat din supermarket.

    Aimé par 2 personnes

      1. buna intrebare! Ce provocare, o sa caut! .

        Ideea la pesticide e ca sunt concentrate in special in piele sau la exterior. Asta pt ca deseori pesticide inseamna si ierbicide, insecticide, si fungicide (astea sunt daunatori) dar si ingrasaminte si stimulatori de crestere etc (acum ca ai mini gradina pe balcon vazusi si tu cate probleme apar 😀 ). In afara de ingrasaminte si stimulatorii de crestere, toate celelalte sunt stropite fix pe planta/frunza/fruct, ca protectie, periodic pt ca la cateva ploi se spala si nu mai au efect asa ca eu cred ca raman doar la exteriorul plantelor. Spalarea sau cum bine ai zis cojirea indeparteaza la exterior, zona cu cea mai mare incidenta.
        Asa ca o sa caut pe tema asta, daca spalarea indelungata indeparteaza vitaminele de la exterior sau si din interior.

        Uite un articol pro pesticide, http://www.huffingtonpost.com/jenny-dewey-rohrich/what-are-pesticides-and-w_b_5662370.html, pe care l-am fushait cu ceva timp in urma. Da, e important sa citim si parerea dushmanului :D.

        J’aime

        1. Da, asa imi ziceam si eu, ca e pt coaja. De multe ori sunt tratate dupa recolta, ca sa reziste pina ajung la consumator. Am vazut odata un reportaj despre croaziere. Deja croazierele nu-s idealul meu, mi se par genul de turism prea industrial. dar cind am vazut cum TOATE fructele si legumele ce intra pe vapor sunt stropite cu darnicie, ca sa reziste, am zis ca sigur n-o sa merg in croaziere de-astea pe mare.

          Aimé par 1 personne

  6. Multumesc , tare interesant ce spui.

    Ieri am luat pleurotus (nebio) de la piata, o sa ii las in apa cu otet 15 minute, ma cugetam ca daca fac supa , trec in supa eventualele mizerii din ei si nu prea imi ardea de facut supa.

    Si uite ca asa cum zici, « camara bunicii » se dovedeste si mai eficace 🙂

    Ieri am luat rosii bio, dar am luat si rosii nebio de la piata, stiam un soi care erau f bune la gust. Astea nebio mai scumpe decit cele bio! Doar ca soiul cel bun se terminase si am cerut altele sa aiba gust. Vezi sa nu! N-au. O sa le bag si pe astea la « muiat ». Nu stiu unde citisem o teorie (cred ca pe blogul nicrunicuit) ca lumea se obisnuieste cu lucruri tot mai fade si in citiva ani nici n-o sa mai stie cum erau odinioara chestiile cu gust. Asa si cu rosiile cred.

    Aimé par 1 personne

  7. Legat de problemele profesionale din cauza de pesticide: vazusem acum citiva ani o emisune despre culturile de ananas, aia buni si dulci care se vind toata iarna la noi. Saracii cei de prin zona aveau totul poluat, cancere cu duiumul, copii cu leucemii, apa nu puteau sa o bea, tare trist.

    Am mai vazut si emisiune cu agricultori sau viticultori : cancerul unora a fost recunoscut ca boala profesionala iar familiile lor au intentat proces pentru omucidere involuntara. Si a mai fost in Franta un viticultor caruia statul i-a intentat proces pentru ca a refuzat sa isi trateze via.

    Aimé par 1 personne

  8. Kill me, dar eu nu mai cred in nimic pe lumea asta, adica nu cred in chestiile bio mai deloc. La fel cum avem produse naturiste care sunt lasate la vanzare fara sa-si dovedit vreodata eficienta, avem si legume si fructe bio care nu stie nimeni cum au fost crescute.

    J’aime

  9. Ba astia cu bio is controlati. Eu imi zic ca sigur e mai bine decit cele ne-bio, desi nu am incredere totala. Dar in lipsa de gradina, fac si eu ce pot.

    Cit despre alea naturiste, daca-si gasesc fraierii, ei vind. Cred ca am mai zis-o ca mi s-a parut culmea cind am vazut dude albe uscate din China , cica is antioxidante 🙂 Nu cred nici in toate asa zise supra alimente aduse din tari indepartate si vindute pe prêt de aur. Imi zic ca decit goji uscat, mai bine catina proaspata.

    Aimé par 1 personne

    1. Piata bio e bine controlata si standardizata. Producatorii sunt obligati sa faca in anumite laboratoare teste timp de 5 ani, teste de produse si teste de pamant. Costa colosal. Impresia mea ca producatorii industrializati ii haituiesc la propriu…asa ca nu risca.
      In conceptul asta eu am cumparat de la o ferma in curs de conversie, timp de cativa ani. Apoi dupa ce au terminat certificarea, le-au sarit preturile si am scazut eu la acces…

      Surpriza este la naturiste si suplimente si chiar si la medicamente unde producatorul isi poate testa produsul in ce laborator vrea (eventual da o subventie inainte) si apoi lansa pe piata ca fraierimea cumpara.

      Aimé par 1 personne

      1. Exact, uitasem de perioada de conversie, ca nu te poti face bio de pe o zi pe alta. Cum costa mult certificarea, nu poti sa-ti permiti sa faci orice. Multi nu dau bani pe certificarea asta desi practica metode bio.
        Nu stiam de testele suplimentelor, o femeie , ca de obicei stii multe. De cind am plecat noi in Franta au aparut in Romania tot felul de expresii noi (sau doar noi le-am aflat cu intirziere?), una din ele mi se pare ca se potriveste perfect in context: daca fraierii pun botul :)))

        J’aime

        1. aia cu fraierii pun botul o stiu de vreo 25-30 de ani din fundul Moldovei. Bag sama ca or ajuns moldovenii si pe la voi, de cand ati plecat 😀 😀 😀

          Cu suplimentele am dezbatut-o indelung. Am si vegani pe langa, am discutat si cu Mimi Walter (e un guru pt mine), donez si sange, si uneori ma refuza pt ca stau ne-indestulator cu fierul, am disuctat pe tema asta cu medici de la donare (de fiecare data e alt medic) , am analize peste analize si discutat cu pediatrul (40 ani experienta), am luat la bani marunti site-urile comisiei europene si fda-ul american, am cautat testele si laboratoarele. Am sucit-o si analizat-o bine si nu doar eu. Concluzia mea e ca decat sa iau suplimente, mai bine dau banii pe mancare de calitate.
          O mare problema o reprezinta asimilarea pt ca fiecare e unic, problema pe care o compensez prin diversitate alimentara (adica ratzional am decis cu meniul in mana sa am porc sapt asta, ficatei sapt viitoare, urzici lunea, spanac vinerea, ca in total sa fie fier din cat mai divers), dar si ca asocierile prea complicate SCAD asimilarea, asa ca best food ramane o masa simpla: ciugulesc frunze de spanac si urzici din gradina, peste 2 ore mananc o masa ce vine cu o bucatica de gratar si 2 castraveti rondele, etc. Intelegi tu: las corpul sa primeasca un aliment simplu sa asimileze corect si complet.

          Despre validare si testare, am gasit o singura agentie in america care testeaza suplimentele. O sa caut din nou linkul sa ti-l dau. Si nici nu am gasit scandaluri de coruptie (cum am gasit pe nenea de la fda ce a luat 1 milion sau cum au disparut O PARTE din datele unor studii ce arata ineficacitatea….). Ce mai, rahat mare pe piata asta, mai mare rahatul decat cea de pe piata medicamentelor pt ca lipsesc reglementari!!, dar acelasi marketing…

          (luni ma vad cu cineva care lucreaza in validarea medicamentelor pe piata europeana, si prinde magarii peste magarii, el mi-a explicat ca e legal ca producatorul sa schimbe prospectul la 5 ani de la lansarea pe piata, si e legal sa taie efectele secundare, a suferit-o pe pielea copilasului sau ….)

          J’aime

  10. Eu stiu 3 expresii de-astea, doua le-am luat mot-a-mot si nu intelegeam de exemplu de ce ii trebuie nepoata-mii blana (?) cind spunea sora-mea ceva cu blanit. Apoi asta era si mai de ris: cind imi imaginam ce joc ciudat aveau niste copii care se trageau pe fund pe iarba(ca asa imi imaginam eu). Si copiii respectivi erau destul de mari ca sa practice asa joc :))

    Si eu zic ca cel mai bine maninci variat si sanatos. Dar e mai simplu sa-ti linistesti constiinta spunind ca ai luat nu stiu ce pudra magica. Ca asa am fost crescuti: un simptom=un medicament, reclame la tv, de ce ne-am chinui cind se poate rezolva cu pastile?

    Aimé par 1 personne

  11. Na ca de ceva ore tot caut studii despre pesticide 🙂 . Am invatat in ultimile zile cate nu stiam in ani de zile, tu m-ai provocat.
    Deci dracul nu e asa de negru, se poate usor scadea valoarea lor, sunt mult mai nasoale e-urile.

    P.S. ma duc sa culeg o papadie si sa omor niste melci din aia fara cochilie.

    Aimé par 1 personne

Répondre à IuliaBe Annuler la réponse.