Astazi un nou capitol din cartea Désintoxiquez-vous. E vorba despre carne si produsele animale.
Chiar daca in Franta hormonii au fost interzisi in alimentatia animalelor, vitele primesc in continuare antibiotice, ce se folosesc in cantitati mari, pentru ca animalele sa faca fata conditiilor intensive de crestere, favorabile aparitiei epidemiilor.
Antibioticele permit accelerarea cresterii animalelor, chiar daca in teorie UE interzice folosirea antibioticelor in acest scop. Un porc sub tratament antibiotic are nevoie cu 10-15% mai putina hrana ca sa ajunga la aceeasi greutate ca un altul netratat. China administreaza anual animalelor de crescatorie 100 000 tone de antibiotice .
Tratamentele animalelor contribuie in mod evident la fenomenul de antibiorezistenta care se manifesta la oameni in ultima vreme. Pentru ca in carnea folosita pentru consum mai persista reziduuri ale acestor tratamente.
Agricultura intensiva foloseste in alimentatia vitelor porumb si soia, foarte greu digerabile de catre acestea, in urma carora corpul lor produce cantitati mari de omega 6 inflamatorii.
Animalele de crescatorie mai pot fi contaminate de poluantii industriali. Animalele care respira aerul poluat de uzine sau beau apa improprie , vor concentra in carne un numar mare de reziduuri chimice, in special dioxine sau PCB ( policlorobifenil ). Suspecte ca si cancerigene sau neurotoxice, aceste reziduuri persista si se acumuleaza in grasimea si viscerele animalelor, sau trec in lapte sau oua.
Animalele se mai pot contamina cu pesticide daca maninca produse care contin asa ceva. Mai mult, exista un efect de concentrare: ingurgitind o cantitate mare de plante sau cereale, animalele vor concentra reziduurile, carnea lor devenind astfel mai toxica decit vegetalele consumate. In general pesticidele , ca si dioxina, se vor concentra in grasime. Dar le vom gasi si in ficat sau rinichi sau in lapte.
Asa ca se pune intrebarea: cum alegem carnea pentru consum?
Consumul limitat la maximum 500g carne rosie pe saptamina
De alternat cu peste, oua sau proteine vegetale (soia, fasole, linte).
Cumparind mai putina carne, ne putem permite sa cumparam carne de calitate.
Alegeti labelizarile pentru carne/sunca
Pentru Franta exista Label Rouge.
Certificarea bio AB garanteaza absenta OGM-urilor in orice stadiu de productie, respectul animalelor si alimentatia compusa din 95% substante bio.
Sunca alegeti-o « superioara », ceea ce garanteaza absenta polifosfatilor care umfla carnea cu apa. Cu polifosfati, 1 kg de carne va ajunge 1.5kg sunca. Preferati sunca produsa din porci de ferma.
Carnea bio e mai scumpa, insa cea ne-bio, umflata cu apa, isi va pierde 30% din greutate in timpul gatirii.
Evitati carnea din fast-food-uri si din mincare gata preparata. Ea provine de obicei din import, cumparata la un pret mic, si continind multe grasimi saturate. Grasimile saturate sunt responsabile de boli cardio-vasculare si sunt foarte pro-inflamatorii. Chiar daca nu e din import, in cele mai multe cazuri provine de la vacile de lapte de reforma. Ca sa amelioreze gustul, producatorul adauga multa grasime. Iar ca sa produca carne gata tocata, adauga de multe ori proteine vegetale ca sa creasca greutatea produsului sau inlocuieste o parte din carne cu sub-produse cum ar fi tendoane, fin macinate.
Apropiati-va de producatori
Privilegiati vita hranita doar cu iarba. Iarba da gust carnii si aduce acizii grasi esentiali, scazind grasimile saturate. De multe ori animalele sunt hranite cu porumb si soia OGM, chiar daca sunt ierbivore stricte.
De privilegiat micile crescatorii, ca sa se evite carnea cu antibiotice. De exemplu vitele Black Angus. Iepurele doar bio, pentru ca fiind un animal foarte sensibil, e cel mai mare consumator de antibiotice.
Limitati toxicele din carne
Consumati cit mai putine organe( ficat, rinichi…), mezeluri si carnuri grase. Privilegiati bucatile de carne slaba, mai putin contaminate cu PCB. Preferati laptele semi-degresat.
Atentie la oua
Privilegiati ouale de gaini crescute libere sau bio ( a caror stampila incepe cu cifra 1 sau 0).
Vin cu o completare: pe vremuri nu stiam de ce e asa de evitat OGM-ul. Asta pina am vazut un film despre Monsanto. OGM-urile sunt produse special ca sa reziste pesticidelor Monsanto. Adica daca un cimp de cereale sau soia transgenice e stropit cu pesticide, totul moare in jur, mai putin vegetalele transgenice. Va imaginati ce cantitati de pesticide contin acele vegetale. In ziua de azi mai mult de 70% din cultura mondiala de soia e OGM. Iar soia e folosita la hranirea animalelor.
Noi in ultimii ani am redus mult consumul de carne, pe care o cumparam bio. Facem exceptie pentru vita Angus sau de prin Noua Zeelanda (imi place sa cred ca acolo animalele zburda libere pe cimpii). Stiu ca nu e ecologic, dar nu poti fi perfect. Sau mai cumparam carne de la macelar, imi imaginez ca isi alege cu grija furnizorii. Apoi ma gindesc ca un miel de lapte, saracul, n-a avut o viata prea lunga ca sa acumuleze multe toxine.
Ouale, laptele , untul si smintina le cumparam bio. Brinza o luam si-si, acolo gustul conteaza. Nu ne plac brinzele moi, astea tari se fac la munte, deci cred ca vacile de pe pasune nu-s prea tratate. Mai ales ca in general alegem brinza de vara, ca e mai gustoasa.
Altfel in ultima vreme am aflat de citeva ferme de carne, probabil la toamna o sa dam o fuga, nu-s tocmai linga casa.
La Rose...rose 
Eu cumpar carne neprelucrata, adica ditamai bucata de pulpa/ceafa de porc, sau oase, sau pipote etc. Nu sta nimeni sa injecteze polifosfati carnea ieftina. De celelalte insa nu stiam… Cam 1 kg pe sapt. de familie (si mai putin). Iar cand ajung la ferme, iau si eu 2-3 gaini (la unele sun de dinainte).
Vaaai, ce spui tu despre astea ma minuneaza. Oare antibioticele au acelasi efect si la om? crescut in greutate cu mai putina mancare???
Eu stiam practica din Romania cand la vitei li se dadeau resturi de la fabrica de zahar, si asta ducea la un dezechilibru hormonal si crestere rapida in greutate (induce un fel de diabet la animale).
Pe argumentarea asta am inteles ca zaharul nu are ce cauta in alimentatia umana.
Ca si iepurii sunt si prepelitele antibioticizate.
Si daca nu am carne de calitate, raman la legume, pe astea stiu sa le spal 😀
J’aimeJ’aime
Hei, n-ai citit cartea pe care ti-am recomandat-o, « nos amies les bactéries »! 🙂 Acolo scria de antibiotice care schimba flora si de-aia te ingrasi . Omul e tot un animal. Apoi am facut legatura intre tata meu care era slab pina s-a operat de apendicita sau sotul care era la fel, pina s-a operat de amigdale.
Si legumele pot fi antibiocizate: gunoi de grajd de la animale antibiocizate.
Ieri am citit un articol fain despre cum sa maninci mai bine: un chef francez (Thierry Marx) zicea ca mincarea aia proasta din magazine nu-i ieftina,ca-i « de la merde » (vezi ce bine evit sa folosesc termeni romanesti,) , pe care o platim de mai multe ori, a doua oara in tratamentele bolilor pe care le provoaca. Si ca ieftin gatea bunica lui, lucruri simple, pentru toata familia. El e vegetarian de citiva ani si spune exact ce credem si noi: sa cumparam mincare bruta si sa gatim. Cei care zic ca n-au timp se ascund dupa degete.
Mai ziceau de suplimente exact ce spuneam si noi: ca au efect placebo eventual si doar atit. Dar se vind tot mai multe.
J’aimeAimé par 1 personne
Stai ca incep sa pricep, pesticidele sunt degradabile in timp (cateva saptamani/1-2 ani), dar antibioticele nu? Au ajuns medicamentele rezistente in natura, cam ca plasticul?? Inca un pic si nu mai consumam niciun produs din Ro pt ca unii iau medicamente si antibiotice si suplimente ca pe bomboane, intoxicandu-se si intoxicandu-ne.
Noi nu am mai intrat de ani de zile in farmacie.
Apai inteleg de ce vegetarienii din jurul meu sunt mai sanatosi si slabi si plini de vitalitate: sarind carnea sar o parte din ciclul asta al chimicoaselor.
J’aimeJ’aime
Asta n-am studiat-o cit timp rezista antibioticele in produse .Pt animale există o perioadă care trebuie respectata, intre tratament si sacrificare, doar ca ramin reziduuri.
Dar ce sa zic? Ca doar si apa e poluata. Cu grija cred ca poti limita poluarea, dar nu o poti evita.
J’aimeAimé par 1 personne
Da, lucruri pe care încerc să le explic de ani de zile… Dar nu am referințe de-astea faine.
Noi iaurt luăm bio, de 5 ani, de când am început diversificarea primului copil. Dar de obicei doar copiii mănâncă. Mie-mi place laptele covăsît de la o firmă românească, Covalact, nu știu cum îl fac, bio n-am găsit. Cum numai eu beau de-ăsta, cumpăr foarte rar. Ouă de la bunici, când primim pachet. Sau bio (acum avem certificate, dar sincer alea de la țară sunt mai bune la gust).
Smântână iau foarte rar, o dată la câteva luni. Nu e bio. Într-o vreme găseam smântână de bivoliță la niște amici care au magazin de lactate. Era bună, untoasă. Deși sunt din Ardeal nu obișnuiesc să folosesc smântână în mâncăruri.
Unt am testat cred că toate mărcile care se găsesc în București. 🙂 Nu am o marcă preferată. Iar prețul cam același e. Acum avem unul bio, nu-i excelent, înainte am cumpărat un unt de casă de la cineva, iar și mai înainte :)) un unt irlandez gras super bun, dar convențional. Deci no..
Carne de găină/rață de la țară, când primim. De porc iarna -câteva pungi mici- tot de la țară (bunica mea încă mai taie porc în fiecare iarnă). În rest, eu gătesc rar cu carne . Nu în fiecare săptămână. Când n-am de ales iau de la o măcelărie de lângă noi. Dar numai porc, de vită nu ne place. Miel, iepure, de-astea eu nu gătesc. De pui și curcan cumpăr de câteva ori pe an. Doar hrănit natural.
Pe-aici, în România, carnea bio e foarte scumpă. Și să cumpărăm foarte rar și tot nu ne permitem. Chiar zilele trecute îmi zicea iubi de pui bio la 100 lei/kg (era într-un magazin și mă sunase că eu sunt cu listele de cumpărături în cap :)). Bine, nu-i chiar peste tot atât, se găsește și mai ieftin, dar tot scump e pt. noi.
O seară faină!
J’aimeJ’aime
Multumesc de comentariul asa complet!
Iaurt fac eu, într-o cratita, din lapte bio, deci e bio şi iaurtul. Făceam si kefir , pina ne-am saturat de el.
Untul cel irlandez cred ca e cel de care am auzit ca e f bun si de fapt bio, ca vacile alea pasc iarba pe cimpii.
Si noi am redus f tare consumul de carne, eu cu soţul aproape nu mincam deloc in timpul saptaminii. Scump rau puiul de care zici. Noi tocmai am luat o pulpa de curcan bio cu 13 euro/kg. In Romania nu am vazut carne bio, nici vreme sa căutăm nu e: luam de la magazinul unei ferme de porci, imi zic ca o fi mai bun decit puiul. Si cum ai zis de pui: in Romania multe lucruri bio sunt mai scumpe decit aici.
J’aimeAimé par 1 personne
Ai citit « Studiul China? » Daca nu, iti recomand. Si iti mai recomand documentarul « The Earth ». Eu nu am putut sa vad decat 10 minute din el pentru ca mi se rupea sufletul. Daca l-as fi vazut pe tot acum cred ca eram 100% vegetariana.
Cat despre articol, multumim ca impartasesti cu noi informatiile astea. Macar o persoana sa ia atitudine si tot se schimba ceva. Eu cumpar cat pot de mult de la producatori locali (ma refer la lagume, fructe si branza). Foarte rar cumpar iaurturi Bio si carne aproape deloc. Nutritionista noastra (stiu ca iar incep – scuze :)) ne-a povestit ca ea manaca oua si carne doar cand merge la manastiri sau daca primeste de la producatori de incredere (asta se intampla de 2-3 ori pe an). Laptele este interzis adultilor. Nu obliga pe nimeni sa devina vegetarian, dar recomanda sa consumam carne doar de la surse sigure.
Anul trecut, duhovnicul meu (care organizeaza seri de dialog o data pe saptamana pe diverse teme, inclusiv nutritie) a invitat un medic ginecolog sa vorbeasca deschis
in special cu femeile. Si cu ocazia asta am aflat ca rata natalitatii a scazut dramatic si ca femeile raman din ce in ce mai greu insarcinate, cauza principala fiind hormonii si antibioticele din carne apoi stresul. Ba mai mult ne-a sfatuit sa nu mai bem niciodata lapte. Problemele de tiroida, inclusiv cancerul, au o mare legatura cu ce contine carnea in momentul de fata.
J’aimeJ’aime
* scuze, documentarul se numeste « Earthlings »
J’aimeJ’aime
Mersi, am dat de el, pun si link-ul http://www.nationearth.com/earthlings-1/
Si cel de care zicem ii spune Le monde selon Monsanto: https://www.youtube.com/watch?v=6fAnwS4nB7o
J’aimeAimé par 1 personne
Bineinteles ca am citit Raportul Campbel 🙂 N-am vazut filmul Earth, dar am citit cartea Toxic si inca una care vorbeste de mizeria in care sunt crescute animalele. Si am vazut o emisiune pe tema asta. Mi-a placut filmul Adevărul despre Monsanto si Solutii locale pentru o dezordine globala.
Desteapta nutritionista ai, si duhovnic ca face intilniri de care spui.
Cred ca e mare problema scaderea fertilitatii, chiar vreau sa scriu despre o carte cam sumbra care vorbeste si despre asta. Vina nu-i doar a alimentatiei, ci a poluarii cu perturbatori endocrinieni. Mie mi se pare ca mai nou multi barbati si baieti au sâni, si cind am vazut un link pe blogul Ioanei spre un centru de medicina estetica specializat pe operarea ginecomastiei, am inteles ca nu doar mi se pare, ci in mod clar e deja o problema. Si acţionăm asupra efectului, nu a cauzei, ca asta ar fi prea complicat.
J’aimeAimé par 2 personnes
Sa te uiti la serialul »The Handmaid’s Tale » daca nu l-ai vazut deja 🙂
J’aimeAimé par 1 personne
Am citit cartea 🙂 nici nu stiam ca exista si film
J’aimeAimé par 1 personne
Daa, anul asta a aparut. E fain, insa nu am citit cartea ca sa pot compara
J’aimeAimé par 1 personne
Elena nu vreau sa deviez de la subiect dar cum e vorba de alimentatie si despre generatiile viitoare, eu sunt surprinsa sa vad mame care sunt vegane sau foarte restrictive cu mancarea si le dau bebelusilor lapte praf. A gustat cineva? Eu am luat o cutie in caz de, si cand am gustat am aruncat cutia. Am preferat sa le dau lapte bio de vaca cand am oprit alaptarea decat sa le dau laptele praf.
Cat despre fructe, poate nu e la subiect, am vazut un articol pe internet cica la legumele cumparate din supermarket cele care au un code de 4 cifre si incep cu 8 sunt modificate genetic iar cele care incep cu 9 si codul are 5 cifre sunt cultivate traditional sau bio.
J’aimeAimé par 1 personne
Eu am dat lapte praf la toti 3 🙂 in completare, ca n-am avut destul. Am facut tot ce am putut: luat prafuri de plante, am baut lichide, bere fara alcool pus la san cit e ziua de lunga. La al 3-lea nu m-am lasat, dar nu lua in greutate deloc si plingea de foame..Moaşa care venea acasa si care a stat linga mine cu ceasurile sa ma înveţe cum sa pun corect la san sau cum sa folosesc pompa electrică , m-a amenintat ca daca mai continui in delirul meu( nu a zis ea asa, dar asa vad lucrurile acum) o sa ajunga la spital bietul copil. Asa ca am dat iar completare, n-am avut ce face…am continuat alaptarea de altfel pina la 2 ani si 4 luni.
Si eu am auzit de asta cu codurile si cu ogm, dar n-am studiat mai mult, ca am renuntat de multa vreme sa luam fructe sau legume de la supermarket.
J’aimeAimé par 1 personne
eu am cautat despre coduri si nu am gasit niciun standard. Raman sa citesc sigla si ce zice producatorul, sau mai simplu ma duc la piatza si le iau dupa cum stiu ca e de sezon si de la producatorii mei.
J’aimeAimé par 1 personne
Scuze Elena eu ma refeream la persoanele care au ales, nu la cele care au fost nevoite.
O femeie, uite in FR :
Dans la plupart des cas, c’est un code à quatre chiffres, qui commence par un « 3 » ou un « 4« , ce qui veut dire que le fruit ou légume en question a été cultivé de façon conventionnelle(avec engrais et pesticides, etc). Il s’agira de fruits de la culture chimique, à éviter à tout prix !
Quant aux étiquettes sur lesquelles figurent cinq chiffres commençant par 8, cela veut dire qu’il s’agit des fruits de la culture génétique ou ce qu’on appelle les OGM.
Il n’y a que les étiquettes avec cinq chiffres commençant par 9 qui révèlent des fruits traditionnellement cultivés et ne représentant aucun danger pour notre santé.
Sursa : http://sain-et-naturel.com/voici-ce-que-les-codes-sur-les-etiquettes-des-fruits-signifient.html si healthtipssource.com
J’aimeJ’aime
N-ai de ce sa-ti ceri scuze Mari, nu asa am luat-o. Doar ca cei care spun ca nu se poate sa n-ai lapte nu au dreptate. Moasa aia a fost trup si suflet pentru mine si vedea ca pe zi ce trece ma infund in oboseala si depresie. Eu am crezut ca e un nou inceput, ca cine stie ce am facut gresit primele dati. Si am perseverat: toata ziua stateam cu copilul la sin, sotul imi gatea diverse reputate ca fac lapte, beam si bere desi o detest, mai mult de atit nu puteam face. Stiu ca laptele praf contine diverse, n-as fi vrut sa ajung la el, dar nu am putut altfel. Mai am si alte lucruri pe care mi le reprosez, dar are rost?? Ca nu pot intoarce timpul inapoi. La primul copil ii masam noptile burta ca plingea toata noaptea si credeam ca are colici. Sa vezi cum i-au trecut colicile cind i-am dat primul biberon 🙂 Ce am avut noroc cu toti 3 e ca nici unul n-a refuzat sinul desi aveau si biberon.
Mersi de link, o sa merg la raionul fructe si legume doar ca sa vad ce scrie acolo pe etichete si sa compar.
J’aimeJ’aime
Buna ziua
Ma alatur si eu discutiilor voastre.
Am vazut ca sunteti persoane interesate de un mod de viata sanatos, asa ca vreau sa va spun ca am adus in Romania un produs 100% natural care inlatura ceara si reziduurile de pesticide de pe fructe si legume.
Este nou si foarte interesant. Daca accesati http://www.scallo-p.ro sau intrati pe Facebook la scallopromania o sa vedeti si un filmulet video cu felul in care actioneaza.
Aici toata lumea atentioneaza asupra problemelor la care ne expunem cand mancam legume si fructe cu chimicale. Asa ca m-am gandit ca un astfel de produs va fi bine primit de toti cei care doresc sa manance « curat ».
Astept comentariile voastre!
J’aimeJ’aime
Buna ziua ! Eu nu prea cred in soluţii miraculoase si, daca ati fi citit mai atent blogul meu ati fi văzut ca nici nu ma dau in vint sa elimin bacteriile din bucătăria mea .
Din cite am inteles scallo e hidroxid de calciu ,deci var stins. Deci e ca si cum am trata fuctele si legumele cu o solutie diluata de var stins. Doar ca din punct de vedere ecologic, varul stins reprezinta o sursa de contaminare a mediului prin alcalinizarea puternica a lui, deci utilizarea lui este de evitat, desi se mai foloseste in industria alimentara ca aditiv.
Va public totusi comentariul si poate veniti sa ne explicati care e modul de actiune a lui pentru eliminarea pesticidelor. Adica reacţia chimica. Sau e vorba de osmoza , asa cum presupuneam?
J’aimeJ’aime
Incep sa studiez mai atent ce si cum sunt studiile pe tema data, dar primul feedback este ca varul stins se folosea cu ani in urma, in solutie vaga, la spalat muraturile. Acelasi efect il are un spalat cu apa si un strop de bicarbonat, dupa cum am mai zis :D. Si e ieftin 😀 si mai « prietenos » cu corpul uman decat varul stins.
J’aimeAimé par 1 personne
Buna seara din nou!
Multumesc pentru comentarii! Sunt foarte importante pentru mine.
La varul stins (obtinut din piatra de calcar) exista impuritati care prezinta riscuri toxicologice daca acestea depasesc anumite procente (bariu, florura, arsen, plumb).
Scallo-P este o pudra 100% naturala obtinuta prin calcinarea cochiliilor de scoica, cu puritate 98,2%. Restul pana la 100% sunt elemente, in procente ce variaza intre 0,1% si 0,01%.
Ca actiune, totul se reduce la suprafata fructelor si a legumelor. Solutia nu penetreaza fructa sau leguma.
In fisa produsului se specifica faptul ca nu are actiune de contaminare a mediului.
Eficacitatea se datoreaza PH-ului de 11,9.
Referitor la bicarbonat: tocmai am facut o demonstratie astazi pentru niste clienti care utilizeaza bicarbonatul si care au recunoscut ca acesta nu poate actiona cu eficienta Scallo-P.
Intradevar bicarbonatul este ieftin dar sa stiti ca nici Scallo-P nu este scump decat la prima vedere, deoarece se vinde in recipient de 300g.
Se utilizeaza doar 3 g pe zi si ajunge pentru 100 de utilizari (mai mult de 3 luni) . Costa 1,8 lei/zi.
Vi se pare mult fata de beneficiile pe care le aduce ?
In plus, bicarbonatul nu are teste care sa arate ca elimina pesticidele si restul.
Producatorul il recomanda pentru prajituri si se gaseste din belsug in pasta de dinti.
Stiu ca pana acum toata lumea recomanda bicarbonat si otet, dar acum daca avem si alta varianta nu este pacat sa nu incercam?
Astept comentariile. Noapte buna!
J’aimeJ’aime
Totusi as vrea sa inteleg mecanismul de actiune. Spuneti ca efectul se datoreaza ph-ului. Dar in ce fel? Ca daca e asa, se poate folosi amoniac, ce are un ph asemănător. Sau, mai eficace decît bicarbonatul ar fi soda de rufe, ca e mai alcalina.
Aveti si teste comparative ? Adica doza initiala de pesticide si cea finala, sau cit elimina produsul dvs comparat cu bicarbonatul?
Poate sa spuna orice producătorul, dar daca toată lumea ar utiliza un produs asa puternic alcalin, sigur s-ar alcaliniza si mediul.
J’aimeJ’aime
Buna ziua
Uitasem sa va spun ca am citit blogul dvs., stiu ca nu va temeti de bacterii. Sa stiti ca nici noi.
Eu am deschis discutia despre Scallo-P in ideea ca il puteti utiliza pentru curatarea fructelor si legumelor. Noi asta facem. Cred ca pentru copiii este foarte important.
Eu mai utilizez pulberea si ca sa curat friginerul. Asta da!
In alta ordine de idei, tocmai am gasit un articol referitor la bicarbonatul de sodiu. Se aproprie de ce am spus eu in comentariile de ieri.
Puteti accesa informatiile la: adev.ro/ojp9gr
Este un articol din ianuarie a.c.
Referitor la soda de rufe, amoniac…
Nu am argumente pro sau contra pt ca noi nu vindem respectivele produse.
Ceea ce va pot spune, este sa accesati http://www.scallo-p.ro. La rubrica « Produs », veti gasi un filmulet cu modul cum actioneaza acesta. La rubrica « Teste » veti gasi raspuns la intrebarile dvs.
Testele sunt efectuate de institute de specialitate din Tokyo si sunt recunoscute la noi.
In Japonia produsul este utilizat in mod curent si statisticile arata ca sunt cel mai sanatos popor din lume.
Mai mult, ce sa va spun…. exact cum am scris pe prima pagina a site- ului nostru…alegerile ne apartin!.
Numai bine
J’aimeJ’aime
Georgeta, e super ca produsul elimina bacterii puternice.
Doar ca la pesticide intervalul e limitat (sunt cateva sute) si mai ales nu scrie in cat procent e indepartat. Ai studiile pe care le mentioneaza ca fiind facute la Tokyo? Vreau sa vad daca sunt teste in laboratorul propriu sau unul independent, sa vad cum sunt facute esantioanele si prelavarile, in cat timp de aplicare si procedeele de testare.
J’aimeAimé par 1 personne
Desigur,
Intrati pe http://www.scallo-p.ro. Acolo sunt testele ( rezumatele, ca sa spun asa). Laboratoarele sunt independente.
Noi avem si originalele.Daca sunteti interesata, ne putem intalni sa le vedeti. In originale sunt specificate datele care va intereseaza pe dumneavoastra.
Pesticidele sunt 6 la numar, le gasiti si pe ele acolo, la rubrica Teste
Eu am intrat pe internet si am cautat pesticidele respective: sunt cele mai utilizate in domeniul agriculturii.
Va recomand sa vizionati si filmuletul video la https://www.youtube.com/watch?v=iBqOrc_B_Us
Astept raspunsul dvs.
J’aimeJ’aime
Georgeta, aveti teste de laborator in Romania/Europa sa ne confirme ca produsul chiar contine ce afiseaza eticheta?
J’aimeJ’aime
Eu vazuse filmuletul si acum citeva zile, dar as fi interesata, asa cum am zis ,sa aflu mecanismul de actiune pentru pesticide.
Pentru ca la bacterii e logic: din cauza pH-ului acid sau alcalin, majoritatea speciilor bacteriene mor. Ca-i acid, ca-i baza, bacteriile mor. Desi ml aceia ce reprezinta? Ml de solutie preparata?
Insa graficul pentru pesticide nu-i prea explicit .Pe ordonata graficului , ce merge pina la 120, ce e reprezentat?
Cum nu se intelege prea bine, eu inteleg asa: Metamidofosul nu prea se indeparteaza, fostiazatul se indeparteaza mult, din ethion ramine cam o treime. Pentru celelalte se duce cam jumate din cantitate. Bine am inteles?
Pe de alta parte metamidofosul e un insecticid care se foloseste mai ales pentru cultura orezului.
Fostiazatul, cel care dispare mult in urma folosirii produsului dvs, se foloseste pentru tratamentul solului la cartofi si banane, care oricum nu se maninca cu coaja.
J’aimeJ’aime
Vreau sa cred ca inlatura pesticidele, bacteriile. Chiar si ca aspectul e mai frumos, desi eu si nici altcineva care e interesat de alimentatia sanatoasa, deci susceptibil de a folosi produsul dvs.nu cumpara fructe tratate cu ceara. Dar ca gustul e mai bun, aia n-o mai cred 🙂
J’aimeJ’aime
Eu am comparat graficele produsului cu graficele studiului universitar unde spala fructele si legumele cu apa si oleaca de bicarbonat sau otet. Si vad mai eficient spalarea cu bicarbonat: si ei testeaza impactul pe mai multe pesticide.
J’aimeJ’aime
Referitor gust:
Daca dispare « adaosul » de ceara si de chimicale, obligat fructa/leguma are alt gust. Va dati seama ca tot ce ramane la suprafata apei din castron si tot ce se depune in el, intra in procesul nostru de digestie.
Referitor la studiu universitar
Am sa va rog sa imi spuneti si mie unde pot gasi studiul universitar care arata competentele bicarbonatului in eliminarea pesticidelor. Este interesant.
Despre Scallo-P
Avem acest produs la vanzare, dar fiecare este liber sa utilizeze ce doreste. Orice metoda de protectie este binevenita. Daca vi se pare ca bicarbonatul este bun, nu e nici o problema, idem otetul.
Este ca la detergenti: unii utilizeaza Persil, altii Ariel, altii Bonux.
Numai bine si astept si eu studiul acela despre bicarbonat, daca se poate.
J’aimeJ’aime
Georgeta, e chiar aici pe blog (alt articol) un studiu universitar in care se testeaza pesticidele si indepartarea lor. Si nu e singurul pe internet. Daca ai citit putin, ai vazut ca si eu si Elena avem o pasiune pentru studii profesionale, interpretat cifre (eu mai mult), bacterii, dar si pt armonie cu natura si produse locale, si ca in general cautam sa analizam evenimentele din mai multe puncte de vedere si surse credibile ( cel putin eu rasfoiesc British Medical Jurnal, Oxford Jurnals, Jama, Harvard.edu, nihj, fda, etc -toate surse verificate de cadre universitare, pe care personal le mai verific sa nu primeasca « atentii » din marketing) .
Elena e si mai si 😀
De aceea cerem studii si cifre credibile, nu marketing.
(care va sa zica, cum am zice, te-ai bagat in gura lupului singura :D)
J’aimeJ’aime
Nu, nu-s si mai si, ca cu studiile esti tu,o femeie, eu imi iau sursele de prin cărţi unde se studiaza numitele studii.
Dar, na, am facut la viaţa noastra putina chimie, fizică sau probabilităţi, asa ca nu prea ne multumesc niste desene sau articole din ev zilei
J’aimeJ’aime
sotul zice ca eu duc la extrem – sa reconfigurez graficele si sa inteleg lotul de prelevare date….. si cred ca are dreptate cand am citit si analizat despre forma si dimensiunea morcovilor pt a identifica pierderile de vitamine prin gatire… apropos, cautarile din ultimile zile imi zic ca cel mai « econom » la distrugerea vitaminei C e de ras morcovul pe razatoare si pus ultimile 3-5 min. la ciorbe. Si nici slow cookerul nu salveaza prea multe vitamine (gatirea e la 70 gr) dar merita pt proteine si carnuri ce necesita gatire indelunga.
J’aimeJ’aime
Da, asa e , dvs vindeti un produs in care chiar credeti 🙂
Doar ca eu , cum ziceam, nu prea cred. Si nu stiu de ce e nevoie sa folosim noi , in Europa, un produs din pudra de scoici din Japonia. Mai ales ca acolo produsele din mare nu stau foarte bine la capitolul radioactivitate.
Si alt lucru la care ma gindesc e ca cine e asa interesat de calitatatea alimentelor, incit da banii pe un produs din asta, nu se apuca sa-si ia fructe si legume din supermarket, tratate cu ceara, ci cauta sa le obtina din surse cit mai sigure. Asta e doar parerea mea, poate ma insel. Poate ca, din contra, isi ia doar legumele tratate, convins ca imbaindu-le in solutia magica, vor iesi fructe si legume curate, cu gust mai bun.
J’aimeJ’aime
Nu va contrazic!
Dar cititi aici: http://evz.ro/doctori-evz-legume-fructe-imbibate-petrol.html
Articolul este recent.
Numai bine
J’aimeJ’aime
Pai daca inteleg eu bine,spune articolul ca legumele venite de departe sunt « imbibate » in petrol… Scallo nu vine tot de departe? De foarte departe.
J’aimeJ’aime
Da, dar nu e leguma sau fructa.
Este un produs care indeparteaza ceara si reziduurile de pesticide.
In articol se vorbeste de fructele si legumele de pe piata (indiferent de unde vin ele), despre cele bio, etc. ati vazut si dvs. Mie mi se pare o atentionare serioasa.
Rugaminte: trimiteti-mi si mie studiile acelea despre bicarbonat sau spuneti unde le pot gasi.
Multumesc mult!
J’aimeJ’aime
Nu e leguma, dar tot minjit de petrol e.
In rest mi se pare un articol foarte slab, genul de articole de can-can. Cind imi caut informatiile ma uit cine le publica, cine e citat acolo… Atentionarea e serioasa, dar solutiile lipsesc. pe cind si eu si o femeie spunem ca cel mai bine e sa cumparam de la un taran serios, in spatele caruia nu se ascunde nici un producator ticalos, lucruri de sezon si locale.
Studile nu le cunosc eu, ci o femeie. Dar as vrea sa stiu si eu mai multe despre mecanismul de actiune prin care produsul elimina pesticidele sau ceara. Inca n-am primt raspuns.
J’aimeJ’aime
Pai pe voi ma bazam si eu ca sa obtin mai multe amanunte despre acele studii ref bicarbonat.
La inceput am crezut ca se pot obtine niste informatii de la oameni de specialitate, cum sunteti voi, dar daca imi spuneti ca Scallo-P , vine de departe si e manjit de petrol……., cand eu va trimit niste atentionari venite de la medici nutritionisti…
Oricum, pentru mine fiecare critica este binevenita. Inclusiv ale voastre.
Multumesc mult si numai bine va doresc!
J’aimeJ’aime