Culese de prin Romania, din vacanta, tot din ciclul « Romania nu-i ca Franta »

Dupa cum va spuneam, in fiecare vara noi mergem in Romania. Incercam sa vizitam cite putin din ea.  Partile pozitive sunt mult mai multe decit cele negative, ca altfel n-am veni. Dar scriu despre cele negative, ca despre cele bune n-ar fi asa amuzant . Si poate o fac pentru toti anii in care am trait situatii din astea, dar n-aveam blog, asa ca taceam si inghiteam.

I-am promis fetei ca o duc la biblioteca. E o cladire mare , construita nu demult,  deschisa de dimineata pina seara, in zilele lucratoare.  Personalul: foarte  amabil.  Ma interesez  de inscrierea, valabila 5 ani : nu se poate, ca n-avem buletin, dar doamna de la inscrieri ma asigura ca daca facem rost de buletinul unei bunici, se rezolva. Oricum, e prea tirziu pentu anul asta,  lasam pentru la anul. Asa ca ne asezam la o masuta in sala pentru copii, fata cauta carti si apoi incepe sa citeasca dintr-una, eu nu prea am ce face, ma uit in jur. Pe usa e afisat programul pentru vacanta, imi pare rau ca n-am venit si in alte zile,  pare interesant, desi ora animatiilor nu-i prea practica : 13.  Dar ne nimerim fix inainte de animatia Lego ce are loc vinerea. In sala, doar vreo 5-6 copii de cam 12-13 ani , toti se joaca la calculatoare. La ora 13 apare doamna bibliotecara cu 2 cutiute (mie mi s-au parut ridicol de mici) cu piese Lego. Cum ei nu s-ar da dusi de la jocuri, le stinge calculatoarele si ii invita sa se aseze la masute. Copiii nu par interesati, dar e ori Lego, ori citesc. Nimeni nu vrea carti, asa ca se pun plictisiti la 2 masute, doamna imprastie pe fiecare masuta continutul unei cutii, apoi pleaca. Niste fetite se apuca, plictisite, sa construiasca ceva. 2 baieti incep sa arunce unul in altul cu piese. Apare doamna sa faca ordine, mai le face si citeva poze copiilor, apoi pleaca si isi vede de treaba la calculator. Mai departe nu stiu, ca am plecat.

Intentia e buna, dar implementarea lasa de dorit.

xxx

Pensiune unde am rezervat, in Apuseni. Nu ne-am documentat din timp ce sa facem in zona, asa ca seara cautam prin sala de la receptie ceva documentatie. Obisnuiti ca la orice hotel sau pensiune gasim informatii foarte utile despre activitatile si locurile de vizitat. Gasim o droaie de reclame la saltele bio , niste informatii despre alte zone din Romania si o brosura despre Tirgoviste. A doua zi il intrebam pe proprietar ce trasee am putea face pe jos. Ne spune ca la pensiune vin oameni din toata tara, deci informatiile despre Tirgoviste le sunt, poate, utile. Despre zona n-are informatii, ca nimeni nu-i interesat .  Dupa ce termina de vorbit cu noi, un alt grup de turisti il intreaba pe unde s-ar putea plimba fara sa ia masina si ce le-ar recomanda sa vada. Dar nimeni nu-i interesat de asta, nu-i asa?

xxx

Dar nu-i nimic, exista Oficiu de Turism, nu departe, frumos si nou, construit din fonduri europene.  Nu stiu daca v-am spus, dar noi pe unde mergem sa vizitam, ne ducem ata la Oficiul de Turism , de unde primim harta si tot felul de informatii pretioase legate de zona si de activitatile aferente.  Ghinion, Oficiul e inchis, ziua in amiaza mare, in timpul saptaminii… Nu-i bai, noi ne inversunam si ne ducem si in ziua urmatoare. De data asta e deschis.  Doar ca inauntru tot ce aminteste de turism e harta regiunii de pe perete, iar pe masa o multime de pliante cu un festival de jazz care avea sa aiba loc in Apuseni. Atit. Ce atitea pretentii pe capul nostru? Nu stiu ce faceau toata ziulica cei doi angajati , dintre care o doamna prea decoltata si prea fardata pentru slujba respectiva, dintr-un sat de munte romanesc.  In ziua dinainte cica statusera in celalalt sediu, de la Primarie. Nu stiu de ce au stat acolo, si nici n-au lasat vreun biletel pentru eventualii turisti. Ne-au spus care e drumul spre cascada pe care voiam sa o vedem.  Drumul e renovat de curind si noua ni s-a parut mai frumos decit Tranfagarasanul, chiar daca nu asa de spectaculos. E drumul de la Belis inspre Rachitele.

xxx

Tot la pensiune. Conditii de cazare impecabile, nimic de zis. Dar organizarea pentru luat masa … e altceva. Ora de servire a micului dejun incepe la 9. De ce asa de tirziu? Au incercat mai devreme, dar lumea nu venea sa manince.  Doar ca dimineata de pe la 8 jumate, turistii isi faceau de lucru pe linga sala de mese, in asteptarea micului dejun.

xxx

La granita, cind sa iesim ofiterul ne atrage atentia ca actul de identitate al fetei expira in chiar ziua respectiva. « Stim » spunem. Mai nou actele de identitate frantuzesti  sunt valabile 10 ani dupa data expirarii. Doar ca ramine la latitudinea fiecarei tari sa accepte sau nu asta . Pe internet scrie ca Ungaria accepta . Pentru Romania sunasem inainte de a pleca, ni s-a spus ca ei tin cont DOAR de ce scrie pe actul de identitate, daca scrie ca e expirat, E expirat.  Am planificat vacanta in asa fel incit sa nu depasim data expirarii. Ii explic vamesului , iar el imi raspunde binevoitor ca el cunoaste bine  directivele europene si , in consecinta, actul e valabil. La ce punct de frontiera om fi sunat noi de ne-au spus prostii? « Chiar aici » ii raspund. Concluzioneaza ca trebuia sa vorbim direct cu el 🙂

 

 

45 réflexions sur “Culese de prin Romania, din vacanta, tot din ciclul « Romania nu-i ca Franta »

  1. hahahaha!!!!! stiu ca nu-i de gluma dar mi-a placut tonul pe care ai povestit:) ar trebui sa fac insir si eu niste povestioare din astea; ale mele in principal sunt legate de chitante si facturi, la cat de ingeniosi sunt romanii in oferirea de explicatii pentru a nu iti da o factura sau un bon fiscal….

    J’aime

    1. Asta cu bonul am patit ca nu mi s-a dat si cind am cerut unul, mi s-a propus cu marinimie sa mi se scrie ce suma vreau eu 🙂 n-am inteles cum vine asta.
      Voiam sa povestesc si despre rezervarea pe care am făcut o la un restaurant ,cind unul din scaune statea in mijlocul aleii terasei, blocand toată circulatia de pe terasa. Si n-am mai scris nici despre mancarea execrabila de acolo, ca nu a fost regula , doar exceptia.
      Ca pe undeva nu imi place sa vorbesc de rău România, ma simt ca si cind mi-as birfi familia. Sau ca si cînd incerc sa nu vad, sa neg si sa minimizez o boala grava de care sufera cineva apropiat.

      J’aime

  2. Dupa ultimile vacante prin Franta si Spania, asteptarile mele au ajuns f. sus. Si nu doar ca tarile astea 2 au potential urias turistic, dar mai ales pentru bunavointa si ideile banale si simple si atat de 2 lei ca nici nu imi vine sa cred ca nu ne-a trecut noua prin cap:
    -campinguri amenajate pe malul unui lac. Printre copaci batrani (tei) facut cateva alei din pietris si tras curent si pus intr-o cutie de plastic pt fiecare loc de campare si cate un nr de identificare si un bec in surdina. Cateva toalete cu apa calda incalzita de celule fotovoltaice (aveau si conectare la curent pt noapte la toaleta).
    -la fiecare camping un loc cu pliante. Localnicii nu aveau pliante dar printau/xerocopiau cateva cuvinte, o adresa, un mic desen de mana sa nimerim adresa si ora.
    – indicatoare pe carton/placaj. Mici detalii fac diferenta si ne-au scos din traseu sa mergem 500m mai colea.
    – evenimente organizate de sateni. De 2.5 euro evenimentul. Sateni batrani! (la pensie) organizasera o mica plimbare pe un deal, printre maslini, explicat istoria maslinului, cum creste, probleme, dificultari, frumusete, plante etc – cam tot ce stie un tzaran autentic si hatru. 2.5 euro, da?
    – brutaria din sat adapta orarul vara. Vara luau si studente/eleve la lucru. Deserveau si cateva mici moteluri /vile (vazui livrare si mai ales mirosii livrarea ce trecu pe bicicleta pe langa mine)
    -hambaruri vechi reamanejate si locuite vara. Asta hai ca e o solutie scumpa 😀 .

    etc

    E trist. dar uneori ma gandesc ca asta este rodul scolii romanesti: ne invata sa facem de aici colo dar nu cumva mama masii sa gandim mai departe.

    Aimé par 2 personnes

      1. Amy, cred ca fiecare producator ar putea sa isi faca 100 pliante sau foi xeroxate sa le lipeasca/lase pe la magazine/centre turistice/ receptii etc. Pana la urma e interesul lor sa isi promoveze biznisul.
        Despre corola de minuni a naturii si lumii romanesti…. multumim internetului si oamenilor ca Elena de ni le descriu. Ca unii localnici nici nu stiu de ele….

        Aimé par 2 personnes

    1. Pai iti dai seama, noi obisnuiti cu pliantele, iar acolo dam doar peste reclame la saltele si prezentari din te miri ce zone.Si la oficiul turistic unde aici sau in Germania gasesti TOT ce vrei, acolo era gol. Sau poate astea sunt strategii sa nu vina PREA multi turisti, ca nici asta nu-i bine.
      O sa mergem si noi la camping, prea toată lumea in frunte cu tine imi spune ce bine e.

      J’aime

    2. O femeie, apropo de indicatoare. Nimic nu era indicat cînd am vrut sa facem unica excursie care se facea pe jos. Asa ca am intrebat pe unul, pe altul, am trecut prin terenul omului, am deschis închizători la gard (!) ,ne-am intors din drum de citeva ori si tot n-am ajuns unde trebuia, ca acolo unde ne-am oprit ca era curtea si casa cuiva, trebuia sa trecem cu tupeu. Dar asta n-am aflat decit cind ne-am intors.

      Aimé par 2 personnes

  3. Daaa, daca nu as fi fost si prin alte tari as fi zis ca numai in Romania se intimpla lucruri de genul asta. Spun si eu ce am patit prin alte tari pe unde m-am plimbat ! La un hotel in Croatia turistii romani nu aveau voie sa intre la micul dejun cu geanta personala in mina, in schimb alti turisti din alte tari aveau voie ! Noi, romanii trebuia sa ne punem geanta intr-un cuier tip pom, pe ei nu-i interesa ca iti fura cineva geanta de acolo cu acte si bani, voiau sa fie siguri ca n-ai furat nimic de mincare! Eu m-am enervat atit de tare incit am renuntat sa maninc ! La un hotel in Italia, ne-a dat la micul dejun doi pesmeti intr-un celofan, o cutiuta de gem, un croissant mic, rece si tare, suc rece si cafea la comanda adica ti-o aducea la masa nu aveai voie sa te duci la aparat sa-ti iei cit vroiai sa bei ! La un hotel din Paris ne-au dat la micul dejun un croissant , un sfert de bagheta calde, absolut delicioase cu gem si unt, cafea la discretie si suc rece. Cind ieseam din sala de mese o angajata ne controla in geanta personala sa vada daca nu cumva am furat ceva de acolo ! In Elvetia, la Berna, am intrat intr-o autoservire si am cumparat doua sendvisuri care faceau 13 franci elvetieni. Noi am platit in euro si am dat o hirtie de 10 euro si monede. Ooo, dar surpriza, trebuia sa dam euro numai in bancnote de hirtie, ei nu primesc euro in monede iar
    restul il primesti doar in franci elvetieni. Peste tot in Elvetia este la fel.

    J’aime

    1. Geta trebuia sa te plangi de discriminare! o plangere facuta ii invata minte sa se poarte decent; Eu nu sunt de acord cu discriminarea…nici daca e chinez, roman, somalez sau neamt….la urma urmei suntem oameni indiferent de unde ne-am nascut; iar pt hotelul din Paris eu nu as fi tacut, as fi cerut sa vad unde scrie ca e legal sa faca verificarea asta – deobicei sunt anunturi in care se specifica ca produsele de la micul dejun se consuma doar acolo; eu de cand sunt aici sunt tare vocala, dar asta pentru ca am vazut ca atunci cand iti stii si ceri drepturile esti mult mai bine tratat….

      Aimé par 1 personne

  4. Vai, ce trist. Eu am fost aici la un hotel unde era in grup mare de chinezi, iar mic dejunul era saracacios: lapte indoit cu apa, croissanti vechi, piine tare. Si cind dau sa, platesc hotelul dupa ce a plecat grupul, tipa de la receptie, f jenata, ma cheama la masa unde de asta data era plin de mincare proaspata. Si imi explica ea cum ca pt chinezi nu se streseaza, ca ei iau in straiţă toată mincarea, ca lacustele, de unde micul dejun in bataie de joc. Mi-a pus si la pachet niste croisanti proaspeti. Mi s-a parut f trist.

    J’aime

  5. Geta, e tare neplacut ce ti s-a intimplat. Am vazut americani prin hoteluri care isi faceau cu nonsalanta sandviciuri cu care plecau. Probabil pe unde ai fost or fi trecut romani care cine stie cum s-au purtat si atunci astia de la hotel sufla si in iaurt.

    J’aime

  6. Geta, stii ce ma gindeam cind dintr-o data iti pica fisa, ca la o poveste poliţista? 🙂 Ca nu merg niciodata cu poşeta la mic dejun. Deci chiar daca cei de la hotel practica discriminari, nu as fi observat. Noi mergem acolo in slapi si stam o droaie de timp, ca mai vorbim, ne bem cafeaua linistiti la sfirsit, in plus mai trag cu coada ochiului la lumea care se perinda, ca mie mi se pare fascinant sa stau si sa ma uit la oameni.

    Aimé par 1 personne

    1. Daca stiam lasam geanta in camera dar am coborit cu tot cu bagaje ca dupa micul dejun plecam de acolo si nu stiu ce l-a apucat atunci pe sotul meu sa lase cheia la receptie ca noi de obicei nu o lasam decit in ultimul moment cind plecam ca eu ma mai intorc uneori in camera daca am nevoie urgent de toaleta si nu stau la coada la toaleta restaurantului.

      J’aime

  7. Sa va radeti, eu sunt romanca din aia ce ia sandvish de la micul dejun la hoteluri. De ceva ani nu mananc dimineata devreme asa ca pe la hoteluri dimineata ciupesc fix 2 legume sau un suc de portocale proaspat sau un iaurt, ca mai mult nu pot. Asa ca imi pun in farfurie si o chifla si o felie de branza si le bag in servetel si gata. Pe copila o incurajez sa ia cate un mar. Altfel, micul dejun ideal la mine e la ora 11, acolo mananc de rup :D, idealul meu in viata e un breakfasto-lunch 🙂 .

    Cat despre nenorocirea de a pune mancare indoita cu apa /croasante vechi la chinezi ca oricum mananca tot, daca tot nu vor sa dea de mancare chinezilor, atunci cel mai bine cand vad un nume chinzesc /agentie chinezeasca/sau romani/ce vor ei ca le cer rezervare, ar putea simplu sa le zica: din motive tehnice temporare va putem oferi numai cazare dar NU mic dejun in perioada respectiva. Pt ca chinezii aia au platit pentru mic dejun ca si altii! Sau sa nu dea bufet la alegere ci sa pregateasca cate un platou echilibrat si limitat pentru fiecare: un croasant si un iaurt si paine si gemuri si o cafea si un unt si un ou fiert si un mar, etc, ceva in limita banilor platit de ei si suficient de satios (am avut parca, asa ceva, acum multi ani).

    J’aime

    1. Adevarul e ca, n-ai voie sa iesi cu nimic de mincare de la micul dejun indiferent ca poti/nu poti sa maninci dimineata devreme. Pentru cei care nu respecta regula si baga in traista, suferim toti de discriminare.

      J’aime

  8. Si la noi daca ne ramine pâine o mai pun într-un servetel si o iau in vazul tuturor, ca mai bine o iau eu decit sa se arunce.
    Cu chinezii nu stiu cat plătesc ei, dar am vazut intr-o emisiune ca sunt tare chinuiţi : ghidul le ia pasapoartele si le tine la el, ii duce in magazine unde ia el procentaj, stau in hoteluri departe de locurile turistice, in 3 zile viziteaza 5 capitale ( glumesc, dar nu is departe). Poate au intelegeri ghid-hotel.
    Oricum acolo unde zic eram in « inspectie », asa ca nu m-am sfiit, ba chiar m-am bucurat sa povestesc toata tarasenia cu micul dejun dublu. Ca ei au standarde la hotelurile lanţului si trebuie sa aiba la masa anumite produse, nu fac ce vor. Acum ramine de vazut ce au facut sefii cu rapoartele mele. Tot asa am vazut la alt hotel, tinut de chinezi, turişti chinezi care mincau in sala separata de restul turistilor. Si acolo am raportat asta. Si de aia ma gindesc ca e o intelegere cu ghizii si hotelul, in care bietii turisti pica de fraieri.

    Aimé par 1 personne

    1. Pai recepţionerul e proprietarul si cred ca stie despre zona, dar tine pentru el cunostintele, eventual pentru cine il intreaba 🙂 Oficiul de turism a fost mare noroc ca l-am prins deschis, din ce am inteles am fost singurii care am avut onoarea sa-l vedem asa.
      Si acum imi amintesc de femeile din sat care fentau turistii vînzîndu-le cite o găleată de zmeura( fara cintar) in care doar stratul de deasupra arata bine. Noi banuiam smecheria( mai degraba hotia), dar era cu noi la pensiune o Dna din Bucureşti care saraca tot alegea zmeura cumparata. Si femeile alea stateau in drum sa vanda, in jurul lor numai gunoaie, dar dădeau vina pe tigani, ca aia fac cica mizeria, insa pe ele nu le deranja sa stea in mijlocul ei. Cita diferenta de mentalitate faţă de ţăranii francezi de care spunea o femeie.

      Aimé par 1 personne

  9. Elena, nu ma pot abtine, cat tot vorbii de educatie 😉 (care din punctul meu de vedere reflecta modul de a fi al unei natii), tu stii la fr imul e un indemn la bataia la a se apara, a se afirma, la Ro e un indemn la trezire, dar se pare ca noua ne place sa dormim sa visam, sa ne plangem, nu vrem sa ne trezim. Oare cum e imul la chinezi? 

    Aimé par 1 personne

  10. Lasa ca si francezii zic ca e prea singeros al lor 🙂

    Cred ca fiecare tara e cu ale ei si astea nu se pot schimba, degeaba vrem noi sa fim ca altii. Sau din cei care vor sa faca ceva, multi pleaca, si atunci in Romania din pacate ramin multi din cei ce dorm.

    Si mai ziceam eu ca nici in alte parti iarba nu-i verde: mie imi place ca acum peste vara au crescut buruienile la marginea autostrazilor (partea dinspre carosabil!) din zona pariziana si asa mizeria e ascunsa de toate plantele care cresc acolo si care pe deasupra au si flori galbene.

    Aimé par 1 personne

    1. de aia mi-a placut mie vacanta in Franta la tara: niciun oras mare. Pentru ca, din experienta, cu cat localitatea e mai mare, cu atat gunoaiele cresc. Parisul si Londra sunt cele mai mari orase vazute de mine, si da, gunoaiele abunda.
      Ma intreb daca oamenii aia isi iubesc orasul sau urasc, de nu le pasa de gunoaie.

      Aimé par 1 personne

      1. Roma e frumoasa, e pacat sa nu mergi…. mai ales daca nu ai mai fost, dar chiar si daca ai mai fost, Roma e o poveste… fa abstractie de ce e pe jos si privesti doar in sus 🙂 ca in Paris de altfel…dar iti recomand Florenta daca nu ai fost; Florenta e de vis, da e turistica, dar orasul e ca din basme…..

        Aimé par 2 personnes

        1. :)) In Japonia vrea fata. Niste prieteni au fost vara asta si au fost extaziati. Decît la munte si la riulet, propun bai termale 🙂
          Nu, n-am vazut hoteluri din alea. O sa caut sa vad cum sunt. Baiatul pleaca la Lausanne la studii si eu tot vreau sa mergem să-l instalam . Cred ca mai mult vreau eu decît el 🙂

          Aimé par 1 personne

  11. Eu recunosc pensiunea, si confirm, exact aceleasi experiente din pacate. Cum mergem des in zona, am incercat de mai multe ori sa stam la ei, cu oaspeti sau singuri, si exact asa – nu ai ce face in zona fara masina, femeia aia e acolo mereu, am cumparat de la ea o singura data ceva gem de zmeura – si never again. Prietenul meu le spune Cabana Hotilor in gluma pentru ca au preturi foarte mari, pe mine nu ma deranjeaza preturile dar vreau sa vad implicare in turism, pasiune, mai ales ca proprietarii sunt doi tineri (cuplu) plecati din Cluj, din corporatie, si retrasi acolo, credeam eu, cu gandul de a face ceva foarte fain. I-am intrebat si noi (asta acum 3-4 ani) ce putem face in zona, si erau blocati, ne spuneau ca la ei oamenii vin sa stea nu sa faca trasee sau drumetii.
    Zona e foarte frumoasa, e pacat.
    Pentru experiente mai bune, cu trasee in zona, recomand zona Arieseni, chiar sunt multe de vizitat acolo, in regim drumetie.
    Sau Belis, de acolo puteti cobori la lac, sau urca in Delul Botii, sunt mai multe de facut pe jos.
    Si bineinteles Smida, Ic Ponor, Padis.

    Aimé par 2 personnes

  12. 🙂 Da, aia e pensiunea. Exact asta ne-au zis si noi ca lumea vrea sa stea, cind TOTI de fapt veneau sa se plimbe. N-am luat gem, ca ala prefer sa-l fac eu. Mi-a placut ca am vazut ca laptele era de acolo, dar ouale erau de baterie. Proprietarul spunea ca n-a gasit pe nimeni sa-i asigure livrare de oua, in viziunea lui nimeni din zona nu-i interesat de nimic. Treaba cu demipensiunea nu mi-a placut, noroc ca am luat doar pentru prima seara, oricum noi bem apa la masa, nu sirop. Si serviciul a fost execrabil, saracele dne de acolo zici ca erau niste sclave puse sa faca treaba cu forta.

    Cineva din pensiune ne spunea ca e tare fain la Arieseni, noi ne-am gandit la Padis pentru la anul. La Belis am fost, am luat masina, ca doar nu era sa stam acolo sa admiram privelistea.

    J’aime

    1. apai eu sunt genul naiv, credeam ca nu si=au facut ei temele asa ca le-as fi cules vreo 5 idei si dat 10 mailuri dupa :D. Dar din ce citesc imi dau seama ca proprietarii sunt comozi, cred ca au cladit o cladire si inchiriat si e suficient sa devina bogati ca Steve Jobs ….

      J’aime

      1. Da, si eu pina sa scrie Mihaela credeam ca tine 😦 Oricum, am fost multumita ca era curat , ca pe mine mizeria m-ar fi deranjat mult mai mult decit lipsa de organizare. Acum trebuie sa recunosc ca am plecat cu plapuma si pernele de acasa dupa mine, deci patul nu l-am judecat 100% obiectiv.
        Dar per ansamblu noi ne-am simtit bine, proprietarul mi s-a parut deschis la idei, dar vad ca nu-i asa 😦

        J’aime

Laisser un commentaire