Protejati bacteriile ! Nu le mai decimati ! :)

Scriam acum ceva timp aici de ce nu mi-e frica de bacterii. Si uite ca un articol din revista Science et Vie Junior spune ceva foarte asemanator.  Fata cea mica e abonata la revista asta, pe care o citim toti din casa, chiar daca am depasit de mult etapa de « juniori ».  Aflam de acolo tot felul de lucruri interesante . Printre care si cele din articolul pe care il rezum aici.

 

Bacteriile: colocatarii nostri

Desi am fost crescuti cu frica de bacterii si publicitatea ne indeamna sa cumparam tot felul de produse dezinfectante ce ne ajuta sa scapam de microbi, in realitate doar 3% din microbi sunt cu adevarat periculosi. 

Cercetatorii americani au studiat probe din 10 case diferite. Ce au descoperit acolo? Multa, multa viata 🙂 136 957 de specii de microbi : ciuperci, virusi, dar in marea majoritate, bacterii. Iar aproape 80% din bacteriile analizate provin de la locatari. Corpul nostru este un rezervor de bacterii. Fiecare individ are o semnatura microbiana (combinatie de microbi) unica. Cercetatorii au mai observat ca flora microbiana prezenta intr-o casa e aproape identica cu cea a locatarilor ei. Iar daca locatarii se muta, « semnatura microbiana » dispare din vechea locuinta si se instaleaza in cea noua in maximum 3 zile de la mutare.

De fapt suntem adevarate « fantini » de bacterii. Le raspindim in jur stranutind sau chiar vorbind. Dar, mai ales, contaminam suprafetele de cum le atingem ,vehiculand bacteriile prin sebum sau transpiratie. In plus, celule pielii se regenereaza in continuu, asa ca eliminam in fiecare ora mai bine de 1 million si jumatate de celule moarte si impreuna cu ele de 10 ori mai multi microbi. Microbii eliminati ii reinoculam in permanenta. Si ii impartim cu toti cei cu care locuim, inclusiv cu animalele domestice. Rezultatul : toti locuitorii unei case se aseamana din punct de vedere microbian. Deci majoritatea microbilor casei provin de la noi si sunt, in cea mai mare parte, inofensivi. Atunci de ce ne inversunam sa-i eliminam? Ar fi mult mai  indicat ar fi sa-i protejam, pentru ca sunt esentiali pentru supravietuire. Unii favorizeaza digestia, altii ne ajuta sa luptam contra bolilor microbiene, iar bacteriile intestinale intestinale ne-ar influenta creierul si buna dispozitie. Inca nu se stie mecanismul, dar un lucru reiese din toate studiile: cu cit semnatura microbiana e mai variata, cu atit suntem mai sanatosi.

Salvati microbii!

Unii experti se intreaba daca n-ar trebui sa inmultim microbii din locurile unde locuim. In 2016 s-a facut un studiu pe doua comunitati agricole religioase din Statele Unite, amish si hutteriti, incercind sa se evidentieze cauza pentru care primii au un procent de copii asmatici de doar 5%, in schimb ce la ceilalti e de 21.3%, desi ambele comunitati au aceleasi obiceiuri in ceea ce priveste alimentatia sau sanatatea copiilor. Diferenta? In casele amish-ilor este mult mai mult praf, ce contine o mare diversitate de microbi. Avind un mod de viata traditional, in ferme cu grajdul lipit de casa, cu cai, cu copii care alearga desculti pe cimp, aducind acasa polen si par de animale, praful de afara intra mult mai  usor in interior. Hutteriti au abandonat modul traditional, au ferme colective, moderne si aseptizate, bine izolate de locurile unde se doarme. Diferentele de expunere la microbi au consecinte vizibile chiar si la analizele de singe: copiii amish au numeroase celule imunitare specializate in lupta contra infectiilor si mai putine care intervin in reactiile alergice.

Deci un mediu cu multi microbi ne permite sa ne aparam mai bine contra celor patogeni.

Iar un exces de igiena in case favorizeaza proliferarea microbilor periculosi . Produsele care, conform publicitatii, ar trebui sa inlature 99.9% din microbi sunt eficace. Doar ca daca sunt folosite frecvent, vor produce efectul invers, selectind microbii cei mai rezistenti De ce? Pentru ca nu sunt eficace 100% : cei mai rezistenti microbi ramin in viata. Ei se multiplica, pentru ca acum solutia dezinfectanta le-a eliberat locul . Vor transmite descendentilor rezistenta lor. Urmatoarea dezinfectie ii va selecta din acestia pe cei mai rezistenti, si tot asa. Un studiu recent a demostrat ca triclosanul (mai nou interzis in Europa) , utilizat in numeroase produse cosmetice (sapun, pasta de dinti, creme) favorizeaza aparitia Stafilococului auriu rezistent.

Curat, dar sa nu exageram

Cind facem curatenie, ajunge daca ne concentram pe locurile calde si umede si cele care contin resturi alimentare. Si bineinteles, trebuie sa aplicam citeva reguli de igiena simpla: sa ne descaltam si sa ne spalam pe miini cind intram in casa. Sa schimbam des lenjeria de pat si sa nu utilizam mai mult de o saptamina un burete de vase, care e un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor. E indicat un dus pe zi : bacteriile pielii se regenereaza in 2-3 ore dupa un dus, asa ca nu-i cazul sa raminem nespalati ca sa ne protejam bacteriile.

Stim ca prea multa curatenie strica, dar nici prea putina nu-i buna, asa ca trebuie sa pastram un echilibru, in asa fel incit sa ajungem la o « murdarie curata » .

  • Corpul omenesc e colonizat de un mare numar de germeni, ce constituie « flora » normala. Doar 10% din celulele unui adult sunt celule umane. Restul e reprezentat in special de bacterii, dar si de virusuri si ciuperci microscopice.
  • Nasul adaposteste cam 900 de specii bacteriene, care se acumuleaza acolo pentru ca interiorul acestuia e prima bariera care impiedica germenii sa intre in corp.
  • Gura e gazda a aproximativ 800 de specii bacteriene. Unele determina carii, altele ne protejeaza contra germenilor patogeni , altele ajuta in procesul digestiei.
  • Miinile au cam 150 de specii bacteriene diferite. Oricit ar parea de ciudat, miinile dreapta si stinga n-au decit 17% specii in comun.
  • Bacteriile prezente pe piele formeaza un biofilm care o protejeaza de microbii care vin sa se instaleze.

E un articol simplu, scris pe intelesul copiilor, cu multe cifre , dar ideile lui imi plac 🙂

 

28 réflexions sur “Protejati bacteriile ! Nu le mai decimati ! :)

  1. Nr mic de astmatici la amish fata de locuitorii unui sat racordat nu e data DOAR de cantitatea de praf. Ca regula asta ar arata ca in sudul romaniei ar fi mult mai putini decat in Suceava sau Predeal (de ex.). Amish inca gatesc si mananca traditional, nu au chimicoase in casa, si nu au bombele de medicamente si de suplimente pe care le consumam noi oamenii cu card si cablu tv zi de zi. Ti-am dat eu mai demult un studiu pe astm si eczeme la americani, cu raport de 9 la 3000 … studiu anulat pt ca grupul cu mai putin astm si eczeme nu era pacienti regulati la medici (si nici vaccinati).

    (nu stiu cum sa pun in comentariu aici poza cu cele 4 borcane de castraveti la murat).
    A, si ma spal o data la 2-3 zile ca doar o gatat caldurili si transpiratiile. Iar pe jos spal cu apa.

    Aimé par 1 personne

      1. desi primul studiu a lui Wakefield mi s-a parut superficial scris si concluzia trasa de par, dupa ce inpui sa citesc despre bacterii am priceput ca interferenta medicamentoasa asupra florei bacteriene duce la dezechilibru la piele dar si la nivel gastric ca in final astea sunt problemele principale de sanatate, si ca primele lui articole nu erau complet documentate pt a fi facute credibile dar in spate el venea din experienta lui de gastroenterolog.
        Si mai amuzant este ca niciun supliment bacterian (ca sunt acum la moda tot felul de produse biotice prin farmacii) nu va aduce diversitatea necesara.

        J’aime

  2. auzi, studiul initial de comparatie il ai cumva sa mi-l dai gura in gura? Altfel ma apuc sa scotocesc pe britiish medical jurnals, oxford jurnals, pediatrie americana, sau institutul national de sanatate american, cred ca tot dau de el 😀
    Vreau sa vad cifrele si sa refac graficele, doar ma stii 😀 😀 😀

    J’aime

    1. Nu, nu-l am, e doar un articol dintr-o revista pentru copii 🙂 Vine sa-mi dea apa la moara cu ce am citit eu, daca te uiti in cartile de care spuneam in precedentul articol, acolo au referinte serioase.
      Dar pot sa-ti dau amanunte: e un studiu facut in 2016 de cercetatori germani si americani pe comunitatile amish si hutter .Poate asta te ajuta in cautari. Uite ca am gasit cred, n-am timp sa il studiez, dar ti-l las sa-l foarfeci 🙂 https://www.immunology.umn.edu/sites/immunology.umn.edu/files/1-s2.0-s0952791517300791.pdf

      J’aime

      1. Merci, il gasii intre timp pe sciencedirect. com 🙂 – vad ca e acelasi. Universitatile implicate sunt mari: University of Chicago, dar si centru de pneumologie din Munich.
        Il iau si compar cu celalalt studiu cu vaccinarea si incidenta ridicata de astm si atopii dermatologice https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1448377/

        Musai de zis ca aceste studii mai au niste carente: nu au masurat rata de poluare. Amish-ii stau de obicei in zone putin populate, desindustrializate. E foarte interesant ca desi cu scaderea industriala a europei si cresterea filtrelor de noxe, tot nu scade rata de astm si atopii.

        J’aime

        1. Cred ca si huteritii traiesc tot in zone de_astea asa, de-aia i-au luat pe comunitati rurale . Ca banuiesc ca si cecetatorii astia incearca sa faca niste studii cit mai obiective, mai ales cind nu-s influentati de industrie. Si ai vazut ca din toti autorii, doar unul singur a facut ceva pt Johnson§Johnson.

          Aimé par 1 personne

  3. Sa vezi ce meditai mai devreme intr-un loc intim de la birou: daca vii la mine, in cat timp ajungi sa preiei bacterile din casa noastra? A?

    (p.s. sunt si alti factori care ne scapa, de ex. bunicul si fratii lui au crescut fix la tara pe garla de dupa Dorohoi si s-au jucat in tzarana dar toti au facut astm. Si nu, nu erau medicamentati si nici cu mancare de supermarket)

    J’aime

        1. Eu nu sunt unsa deloc, nici sapun nu folosesc, nici creme de piele, de cand am redus astea si ma spal mai rar, pielea se regleaza atat de bine singura :)). (Asta din categoria simplitate, hahaha) .
          Doar mainile imi sunt in continuare praf, dermatita alergica…

          J’aime

  4. Si eu am fost surprinsa sa vad multe cazuri aici de astm la copiii. Eu cred ca asta vine de la poluare si de la mediu, intr-un mediu umid e mai usor sa faci astm, daca sistemul tau imunitar nu e foarte tare, decat intr-un mediu sec.

    Cat despre dus/baie sunt de acord cu o femeie, vara ok 1, 2 3…. dusuri pe zi ( mai ales ca vara asta a fost foarte cald), dar in rest la 2 – 3 zile este ok daca nu faci sport.

    J’aime

  5. Din pacate s-au inmultit si la noi cazurile de astm si alergii severe la copii mici.
    Recunosc ca eu nu ma spal pe maini de o suta de ori pe zi (ma spal inainte de masa, inainte sa gatesc, dupa ce merg la baie sau cand sunt vizibil murdare, de destul, nu? 🙂 si baie zilnic fac vara cand transpir si iarna cand mor de frig. Si nu spal fructele din gradina absolut deloc, eventual le sterg de praf.

    Aimé par 1 personne

  6. Am astm de pe la 16 ani (acum am 38), medicii spun ca a fost dobandit in urma unor raceli tratate necorespunzator pentru ca eu in familie nu am istoric de astm.
    Cu bacteriile nu sunt asa prietena :)), dar nici exagerata sa le elimin. Am grija, insa, in locuri foarte populate (gen spital, mall) – am in geanta un recipient micut cu spirt (alcool medicinal) sa-l am la nevoie. Ma spal pe maini cam asa: dimineata cand ajung la birou (pentru ca merg cu tramvaiul si tin mana pe barele pe care au pus mana sute de persoane), apoi inainte de a merge la baie si dupa ce vin de la baie, inainte de a manca, cand ajung acasa si apoi … daca mai e necesar (daca ma murdaresc).
    Fructele si legumele le spal, totusi, chiar si daca ar fi din gradina mea pentru ca pe ele sunt adesea oua de paraziti intestinali.
    Am redus mult produsele de curatenie. Mai folosesc inca: detergent de vase (« Nufarul » – care e romanesc, cu o formula biodegradabila si care e bland cu pielea – eu aveam mereu pielea distrusa de detergentii de vase), detergent de rufe si … Cif; rar folosesc « Nufar » pentru geamuri si oglinzi, e tot biodegradabil – mai foloseam si detergent de vase si apoi clateam geamurile, dar metoda asta ia mai mult timp. Si mobila, si parchetul le sterg cu apa simpla, apoi le hidratez cu ulei de cocos – pentru parchet folosesc o bucata mare de vata uda si stoarsa bine pe care pun ceva ulei de cocos si sterg peste tot, tot adaugand ulei cand e nevoie; pentru mobila – iau cateva servetele de hartie din rola de bucatarie, le umezesc un pic, pun foarte putin ulei de cocos pe mobila si sterg bine. Si mobila si parchetul sunt fericite cu ulei de cocos. Bine, eu oricum sunt mare fan ulei de cocos :)) si mereu testez noi metode de a-l utiliza (il folosesc pentru indepartat pete dificile de pe piele de genul ulei de bicicleta, ca si crema de seara pentru conturul ochilor, pentru hidratarea cuticulelor e super fain, pentru par).
    Am scris o gramada 🙂

    Aimé par 1 personne

    1. Cred ca e tare neplacut sa ai astm. Nu m’as fi gandit ca uleiul de cocos e bun pentru parchet sau mobila. Banuiesc totusi ca nu e lacuit parchetul. Multumesc pentru sfaturi.
      In par évit sa pun ulei,de cind dupa masca cu galbenus si ulei de masline am ramas cu parul asa de uns incit à trebuit sa pun sampon de vreo 4 ori :in loc sa se hidrateze, mai mult s-a uscat dupa toata opérationnel.
      Eu gemurile le spal cu 1-2 picaturi de detergent de vase la cam 2 l de apa,deci nu mai limpezesc.
      Daca n-au trecut prin gradina ciini, pisici sau vulpi, nu cred ça sunt oua de paraziti pe acolo.Eu desi aveam pisici de mica,am umblat cu animale si am mincat lucruri gen scoici crude culese de pe plaja si végétale crude, la 40 ani inca nu facusem toxoplasmoza.

      Aimé par 1 personne

      1. In casa am si parchet vechi, lacuit, si parchet melaminat. Pentru ambele tipuri de parchet folosesc ulei de cocos (pe cel melaminat pun foarte putin, pe cel vechi pun mai mult) si le lustruiesc cu o bucata de vata uda si stoarsa bine. Mie imi place mult cum arata la final si ca bonus e faptul ca am mainile hidratate cand termin de lustruit.
        Pentru par … frec in palme foarte putin ulei de cocos, apoi hidratez varfurile uscate punandu-le in causul palmei si stangandu-le usor in mana (nu le mai clatesc). Cu masca de par cu ulei de masline ai dreptate, si eu am testat o data si nu mi-a placut, ca apoi m-am chinuit sa-l degresez si mai mult a avut efect contrar. Cred ca uleiul de masline e mai gras decat cel de cocos. In incercarile mele de a hidrata parchetul si mobila (care-si pierdeau luciul tot stergandu-le doar cu apa) am testat si uleiul de masline, dar nu se absorbea in parchet, locul ramanea unsuros. Uleiul de cocos intra repede, nu ramane nimic gras la suprafata, iar suprafetele au o stralucire naturala. Oricum nu pun mult, nu incarc suprafata cu ulei, numai cat simt ca « cere ». Fiecare poate sa testeze intr-un colt pe suprafetele din casa, pentru ce am eu (parchet, mobila) se potriveste de minune si ma bucur c-am descoperit metoda asta si nu mai am nevoie de Pronto sau alte produse specifice bune, dar chimice.

        Aimé par 1 personne

    2. Buterfly, si eu cu astm. La mine in familie colcaie, dar activarea s-a produs in bucuresti (la mine e clar alergic, avui insa 10 ani de diagnostice gresite – primeam tratament de raceli).

      Cum suporti alcoolul pe piele? ca la mine pielea e si asa cu dermatita de contact, daca pun alcool se rupe pielea pe maini cu totul. Eu folosesc numai apa.

      Aimé par 1 personne

  7. Si la mine astmul are si o componenta alergica (astm infecto-alergic persistent usor) – n-am descoperit clar la ce sunt alergica, am facut teste, dar n-a iesit niciodata nimic. Unii medici au zis ca s-a declansat dupa viroze netratate. Dar cred ca ar putea fi mai multe cauze (antibioticele luate in copilarie, faptul ca mama folosea des clor in casa – pe vremuri nu prea erau alternative pentru curatat si nici internet sa afli una-alta).
    Daca tu ai dermatita de contact, atunci e de inteles ca nu se poate cu alcool.
    Fiecare are grija de el dupa cum stie mai bine, dupa cum ii spune intuitia sau dupa cum ii transmite organismul ca are nevoie. Suntem diferiti si chiar daca ceva merge de minune pentru noi, nu stim daca va functiona si pentru altul in aceeasi masura.

    Aimé par 2 personnes

Répondre à fiordaliso Annuler la réponse.