Am citit in revista de psihologie niste definitii scurte. Cea pentru empatie mi-a schimbat felul de a o vedea: eu o percepeam doar in sensul pozitiv.
Empatia e capacitatea de a simti in mod intuitiv emotiile si trairile interioare ale altuia. Ceea ce nu inseamna neaparat ca suntem solidari cu el: putem, de exemplu sa ne bucuram cu sadism de spaimele lui.
Simpatia e forta de atractie pe care o exercita asupra noastra o alta persoana. In psihologie, e capacitatea de a participa activ la bucuria sau necazurile celuilalt, de a impartasi cu el ceea ce traieste si resimte, atit raul cit si binele.
Compasiunea e actiunea de a suferi alaturi de altul, de a fi sensibil la durerea lui si de a o intelege atit intelectual cit si emotional. Notiunea de compasiune apartine mai degraba vocabularului religiei sau spiritualitatii decit celui al psihologiei.
La Rose...rose 
Si eu vedeam empatia ca ceva pozitif, sau cel putin simnt dar nu ma implic.
J’aimeAimé par 1 personne
Din ce am inteles empatizezi si apoi simpatizezi 🙂 ca daca esti empatic, dar apoi antipatic, n-ai facut nimic.
J’aimeJ’aime
Pe mine ma mai buseste rasul (neintentionat, nu pot controla :D) cand cineva se loveste la genunchi si incepe sa injure – partial si pt ca stiu durerea cat de intensa si enervanta e. Deci asta e empatie? 😀 😀 😀
J’aimeJ’aime
:)))
J’aimeJ’aime
OMG! si eu credeam ca empatia are doar sens pozitiv….wow, surprinzator.
J’aimeAimé par 1 personne
hopa! Empatia si eu am percept-o intotdeauna ca pe ceva pozitiv. Adica pot sa simt spaima ta de paienjeni, sa ma pun in locul tau, dar sa nu-mi para rau ca se urca unul pe tine, ci sa ma bucur ca te-a ales? Nu mai vreau sa fiu o persoana empatica.
J’aimeJ’aime
Da, da, si pe mine m-a mirat. Poti sa fii un empatic plin de sadism 🙂 Sau un sadic plin de empatie?
J’aimeJ’aime