Hoții de timp

Am vazut un film documentar asa de interesant, incat am zis ca merita sa imi iau din timpul meu sa scriu despre el si voi sa va luati puțin din timpul vostru ca sa cititi despre ce e vorba.

Ideea articolului e ca timpul nostru e limitat. Iar noi il pierdem de multe ori, ca si cand nu s-ar termina niciodata. Platim multe lucruri, mai multe decat credem, cu timpul nostru, care pana la urma, e viata noastra. Cred ca documentarul asta a venit si intr-un moment cand eu insami imi puneam intrebari in legatura cu articolele pe care le scriu pe blog despre cat timp imi ia sau va ia voua sa cititi.

Invatasem de ceva vreme ca e bine ca atunci cand cumperi un obiect sau serviciu e bine sa convertesti valoarea lui in orele muncite, asta te-ar putea ajuta sa iei o hotarare daca merita sau nu sa dai banii ca sa cumperi obiectul/serviciul.

Dar filmul asta m-a facut sa vad diverse lucruri si sub un alt unghi. O vacanta de exemplu, o plătești in plus si cu timpul pe care il petreci cautand avioane, cautand cazari, ocupandu-te cu rezervarile. Cand cumperi un bilet de avion si faci singur check-inul, tu muncesti, faci o bucatica din munca firmei care vinde biletul. Multe firme ne folosesc pe noi, cumparatorii, ca pe niște angajati care lucreaza in locul adevaratilor angajati, care deci pot fi concediati, de unde economii pentru firma. Toate supermarket-urile care renunta la casiere in favoarea caselor automate, ne fac de fapt pe noi sa muncim in locul angajatilor care ar costa bani. Toate automatele  inseamna o economie pentru diverse firme, munca fiind prestata de noi.  Inteleg ca sigur intreprinderile castiga utilizandu-ne, dar cel putin eu, folosesc casele automate ca sa castig timp, ca doar nu stau la coada. Totusi, nu-s asa rapida la scanat produse ca o casiera. Ma intreb daca timpul castigat nefacand coada nu il pierd de fapt indeletnicindu-ma cu scanarea, dar nu-mi dau seama: fiind ocupata, trece mai repede.

Biletele rezervate si tiparite pe internet? Firma economiseste, noi platim nu numai cu timpul, ci folosim imprimanta si cerneala noastra. Mobila de la IKEA e mai ieftina, caci o parte din ea e timpul pe care ni-l luam dintr-al nostru, ca sa o montam, cu alte cuvinte, ca sa o finisam. Deci e foarte important sa stim sa convertim timpul in bani si viceversa. Sa putem hotărî in cunostinta de cauză dacă pentru treburile casnice e mai bine sa angajam o femeie sau daca merita sa cumparam un lucru mai scump daca economisim timp comandandu-l pe internet. Daca luam taxiul, dar castigam timp, sau folosim transportul in comun.

In ultimii ani a mai aparut un mare hot de timp. O persoana petrece in medie 4 ore pe zi pe retele sociale. Aduce timpul asta ceva? In mod sigur aduce tuturor celor care colecteaza date, informatii pe gratis. Fiecare click si like de-al nostru are o anumita valoare pentru aceste firme.  Da, Facebook-ul e gratuit in teorie. Dar il platim cu timpul si cu datele noastre personale.

Filmul vorbește si despre Japonia, unde angajatii lucreaza mult peste program. Ceea ce in teorie e un castig pentru firme, se dovedeste o pierdere, pentru ca neavand timp liber,cei care stau peste program, nu mai consumă. S-au si facut campanii care indemna lumea sa plece in concedii, fara rezultat. Pentru ca timpul nostru liber ar trebui sa fie folosit pentru consum. In plus, in ciuda numeroaselor ore petrecute la munca, productivitatea angajatilor era foarte redusa. Intreruperea electricitatii si internetului a dus la situatia in care lumea statea pe intuneric, folosind calculatoarele personale, dar nu se dadea urnita de la lucru. Pana la urma, cu multa munca de lamurire, oamenii au inceput sa treaca la ritmuri mai civilizate si sa ajunga acasa cand copiii nu le dorm inca.

Desi e bine sa cunoastem valoarea timpului nostru, sunt situatii cand conversia timp-bani nu-si are rostul: cand facem lucruri care ne fac placere sau cand ni-l petrecem cu oameni dragi.