Moda si eleganța

Dimineata si seara, in drumul spre si dinspre serviciu, e singura perioada a zilei cand ascult radio-ul, de fapt e singura cand mai aflu ce se mai intampla in lume. Ascult acelasi post zilnic, dar faptul ca nu revin acasa in fiecare zi la aceeasi ora, face ascultatul asta mai interesant : prind emisiuni diferite. Sau poate ele difera si in functie de zile, dar cum nu-s o ascultatoare asidua, n-am cum sa stiu… De multe ori aflu lucruri pe care imi propun sa le notez, ba chiar mi se intampla sa zabovesc cateva minute in parcare, ca sa prind si capatul cate unei idei. Acum cateva zile am vazut la televizor la o dezbatere politica si am fost placut surprinsa sa pot  asocia o imagine cu una din vocile care mi-au devenit asa de familiare la radio.

Azi am ascultat un interviu cu un domn care s-a apucat sa editeze o revista, căreia ii spune Étiquette, cu sensul de eticheta a hainelor, dar si cu sensul de cod de politete. Revista lui e despre eleganta si va fi tiparita de 2 ori pe an, 2 fiind si numarul colectiilor de moda lansate anual. Ca un fel de contra exemplu al acestor colectii,  pentru ca el precizeaza ca eleganta n-are nimic de-a face cu moda, care tine doar de consumerism. Cred ca motivul care  mi-a placut de domnul asta, e ca mi-a confirmat propriile  idei. El spune ca scopul revistei lui e sa ajute lumea sa isi aleaga cu grija hainele, in asa fel incat sa fie eleganta, dincolo de fenomenele de moda. A observat el ca atunci cand se lanseaza un obiect vestimentar nou, de obicei, oamenii il gasesc oribil. Apoi apar bloggerii de moda, pozele pe instagram, afisele, reclamele … care ne fac sa ne obisnuim cu noul si sa ne zicem ca in fond nici nu e asa urat. Si tot vazand promovata acea moda noua, fiind inconjurati de ea, ajungem sa ne cumparam lucruri pe care initial le detestam. Am observat asta cand cu moda cu pantalonii tip trening, care la inceput mi s-a parut oribila, acum vad ca nu ma mai zgarie pe ochi, ma indoiesc insa sa trec la etapa urmatoare. Mai ales ca daca ceva e prea la moda, evit sa il port.

Ce am mai auzit interesant e ca daca stii  de unde isi au originea diverse piese vestimentare, te ajuta sa vezi cam in ce cadru trebuie sa le porti si faci mai rar greseli de…eticheta.

De exemplu smochingul era la origine o haina purtata de barbati in fumoar , ca sa isi protejeze hainele bune de mirosul de tigara.  Gulerul de matase servea ca eventualul scrum de tigara sa alunece pe el si sa nu arda haina. Se poarta si astazi doar seara.

Si mai povestea domnul asta ca el se imbraca foarte sobru, in schimb n-are in garderoba nici o piesa vestimentara de culoare neagra. Spunea referitor la camasa neagra ca e tinuta eleganta a barbatilor neeleganti…care isi imaginează ca negrul e un semn de eleganta.

Si la voi cum e? Moda sau eleganta? Sau ambele? Eu ma gandesc ca, într-o oarecare masura, moda isi pune amprenta pe haine. De exemplu la costumele barbatesti, unde moda nu-i asa volatila ca la femei. Costumele de azi, stramte si cu un rand de nasturi sunt complet diferite de cele din anii 90: largi, cu umerasi si cu 2 randuri de nasturi. Deci, vrei nu vrei,  iti adaptezi eleganta la moda. Sau nu 🙂 Sotul s-a dus la o intalnire de liceu mai recenta cu costumul de mire din anii 90.

 

 

Publicités

6 réflexions sur “Moda si eleganța

  1. Moda sau eleganta? Cred ca depinde de varsrta ,de caracter si de morfologie. O tipa slaba la 50 de ani poate sa se imbrace la moda, eleganta sau amandoua. Daca e plinuta cred ca ii va sta mai bine eleganta cu unele piece moderne, dar daca are un caracter tare ( stricta) grasa, slaba se va imbraca eleganta.

    J'aime

  2. Eu nu prea înțeleg moda, deși sunt femeie. Asta e, n-am crescut în spiritul ăsta și nu cred că m-aș putea ”autoeduca” sau, de fapt, nici nu vreau.

    Nici prea elegantă nu sunt, mai degrabă genul cu tricou și blugi și teniși și gata. Îmi plac lucrurile de calitate, portofele, genți de piele, prefer să dau un ban și să cumpăr o dată la câțiva ani, decât să am nu știu câte produse de același tip. Țin minte că mi-am cumpărat un rucsac de la Samsonite acum vreo 10 ani, scump de tot, dar săracul cât a cărat și câte a văzut rucsacul ăla…abia anul ăsta a cedat și încă îl mai port, dar nu în călătorii, ci „pe lângă casă”, în caz că cedează definitiv să nu fiu pe cine știe unde.

    Altfel, dacă ar fi de ales, aș alege eleganța, nu moda. Stilul nu moare, moda se schimbă constant. Apropo, știu că ești preocupată de ecologie, citeam că moda e printre cele mai poluante industrii. Iar firme de lux precum Burberry recurg la soluții cel puțin drastice: ard produsele nevândute, nu reduc prețul pentru că vor să mențină ideea că Burberry e produs de lux și deci numai cei care-și permit să cumpere la preț întreg pot purta brandul ăsta.

    Aimé par 1 personne

    1. Si eu am auzit se treaba cu arsul, eu citisem de H&M. De Burberry nu m-am interesat, ca nu imi iau 🙂 Desi trebuie sa recunosc ca am un fular de casmir de la ei, primit cadou de la sotul de un Craciun…pe care , spre disperarea lui, nu-l port aproape niciodata. E clasic, nu e o chestie de moda, dar e…prea…batator la ochi 🙂 Nu-mi plac chestiile ostentative.
      Chiar vorbeam azi cu colegii ce poluanta e industria bumbacului. Cu care ocazie am aflat de o marca frantuzeasca, ce produce in Franta blugi de calitate, mai ieftini decat Levis.

      J'aime

  3. Eu nu stiu daca ceea ce port e neaparat la moda, pentru ca imi aleg hainele in functie de ce ma avantajeaza. Plus ca pun mare pret pe confort. N-as purta chestii in care eu nu m-as simti bine, indiferent de cat de fashion ar fi ele. La fel cum nu port nici tocuri. Imi plac, gasesc frumoase incaltarile cu tocuri si foarte feminine, dar eu nu pot merge cu ele asa ca le evit.

    Haine elegante se regasesc foarte putine in garderoba mea, pentru ca sunt genul de persoana care prefera sa traga repede o pereche de blugi si o bluza sport/casual si sa iasa apoi afara fara sa stea 100 de ani sa se gandeasca cu ce se imbraca. Vad fete imbracate elegant, cu rochite, cu tocuri cu tot felul de briz brizuri si uneori imi reprosez ca nu ma imbrac si eu asa, dar apoi imi dau seama ca nu am de ce sa ma invinovatesc atat timp cat eu ma simt bine cu hainele pe care le port. 🙂

    Aimé par 1 personne

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s