Linimentul facut in casa : demachiant perfect sau solutie pentru curatat fesele bebelusului

Aseara , pe cind ma demachiam, mi-am dat seama ca folosesc zilnic (sau aproape zilnic) un produs ieftin  si facut de mine : linimentul. Mi-am spus ca poate n-ar fi rau sa-l popularizez putin.

Prima data am auzit de liniment cind ma pregateam pentru nasterea copilului mic: au trecut 10 ani de atunci. Desi e usor de facut, pe vremea aia nu eram asa de preocupata de lucruri facute in casa, asa ca am cumparat un liniment de gata.  E un amestec de ulei de masline cu apa de var. Unele firme mai adauga glicerina sau altele, eu am ales unul simplu.  Cu el se sterg fesele bebelusului: hidrateaza pielea, neutralizeaza aciditatea care provoaca eritemul fesier si  formeaza un film uleios pe piele, care o protejeaza de umezeala.

Acum vreo doi ani, cind renuntasem aproape complet la cosmetice in viata mea, mi-am zis sa incerc  sa fac liniment. Nu ma machiez, dar ma demachiez in fiecare seara .  Reteta e foarte simpla: se iau volume egale de ulei si de apa de var, se amesteca si asta e tot. N-am folosit ulei de masline, ci de susan, citisem ca e mai potrivit si ca nu lasa film gras pe piele. Am cumparat in completare si o apa florala, pentru ca citisem ca linimentul e usor alcalin si trebuie neutralizat cu apa florala, usor acida.  O vreme am folosit apa florala (de trandafiri de Damasc in cazul meu), dar apoi am renuntat si ori clatesc cu apa simpla, ori nu mai clatesc deloc. Am si niste bandelete de pH cu care aseara m-am amuzat sa masor pH-ul linimentului meu, e perfect neutru, nu-i deloc alcalin.

In Franta apa de var se poate comanda in farmacii. Eu insa am cumparat-o de pe acelasi site  de unde am luat si uleiul de susan. In total amindoua m-au costat sub 8 euro (5.50 uleiul si 3.20 apa de var).  De banii astia am jumate de litru de demachiant, cu care nu mai stiu ce sa fac 🙂 Adica se foloseste atit de putin, incit mai am o rezerva buna in frigider ( frigiderul meu e plin de lucruri nealimentare). Linimentul pe care-l folosesc l-am pus intr-o sticluta cu pompa, pompez de 2-3 ori la fiecare folosire. Am dischete demachiante lavabile: dupa ce am dat cu liniment le ud si dau cu putina apa (nu intotdeauna,dupa cum am spus inainte). Desi am renuntat la machiaj, uneori ma rimelez : indeparteaza bine si rimelul

Bineinteles ca poate iesi chiar si mai ieftin, caci uleiul meu e bio, iar cel de masline ar costa mai putin. Dupa ce scrie fabricantul , uleiul de susan are o multime de calitati : regenerant, restructurant, nu lasa film gras.

Eu va recomand sa-l faceti: cu minimum de efort aveti un demachiant ieftin in care stiti ce-ati pus.

Descresterea economica

Cit eram in Romania am auzit de multi romani care au revolutionat lumea in tot felul de domenii. Cu totii am auzit de Vuia, Coanda, Petrache Poenaru. Sau in medicina de Palade sau Papanicolau. Dar odata ajunsa in Franta, am observat ca aici nu se prea cunosc meritele lor. La inventia stiloului nu e pomenit nici un Poenaru, testului Babaes-Papanicolau i se spune „frotiu”…

Dar uite ca de vreun an am aflat aici ca un savant de origine romana, Nicholas Georgescu-Roegen, e considerat inventatorul conceptului de descrestere economica si principalul ei teoretician. Cartea lui , aparuta in 1971 The Entropy Law and the Economic Process este considerata o referinta in domeniu.

Nicolae Georgescu s-a nascut la Constanta in 1906. Era un elev eminent, iar cunostintele sale remarcabile de matematica ii vor servi mai tirziu pentru cercetarile in domeniul economic. In perioada studentiei la Universitatea din Bucuresti, asista la conferintele lui Grigore Antipa, (care e fondatorul Geonomiei).Intre 1927 si 1930 studiaza la Insititutul de statistica al Universitatii din Paris. Concluzia la care ajunge in teza de doctorat e ca fenomenele economice nu pot fi descrise printr-un sistem matematic. Studiaza in continuare la University College London, apoi la Harvard, unde intre 1935-1936 devine economist.

A predat la Universitatea din Bucuresti, apoi la Universitatea Vanderbilt, Nashville si la Strasbourg ( intre 1977-1978).

Pe linga munca din invatamint, a ocupat diverse functii in domeniul public in Romania,  inainte de a parasi clandestin tara, impreuna cu sotia, in februarie 1948. A ajuns in Statele Unite, mai intii la Harvard, apoi la Nashville.

Despre entropie, economie si descrestere

Georgescu-Roegen incearca sa stabileasca o paralela intre economie si fizica. El estimeaza ca modelul economic actual, fondat pe paradigma mecanicii newtoniene, nu ia in seama fenomenul de degradare a energiei si materiei.

Propune fondarea sistemului economic pe al doilea principiu al termodinamicii, deci luind in calcul notiunea de entropie. Conform acestui principiu, materia si energia se degradeaza de maniera ireversibila. Procesul economic material nu se poate repeta si creste la infinit intr-o lume unde energia (cea solara plus energiile derivate) si materiile prime sunt limitate. Reciclarea sau folosirea unor metode de productie cu energii reduse, incetinesc desigur penuria, dar nu pot sa o evite.

Unii spun ca adeptii descresterii economice au reinterpretat teoriile lui Georgescu-Roegen, care sustinea de fapt principiile ecologistilor : folosirea energiei solare, promovarea agriculturii biologice , un alt mod de repartizare al cheltuielilor publice … Dar se arata foarte radical in ceea ce priveste cresterea demografica a populatiei, spunind ca omenirea ar trebui sa-si reduca progresiv numarul pina la un nivel care i-ar permite ca hrana sa-i fie asigurata doar de agricultura biologica.

Operele savantului de origine romana sunt studiate mai in amanunt in ziua de azi. El e vazut ca un vizionar ce voia sa promoveze o reforma profunda a modului de a vedea lumea.

In ultimii ani sunt tot mai preocupata de ecologie. Si constienta ca intr-o lume cu resurse finite, cresterea nu poate fi infinita. Asa am ajuns sa citesc carti despre descrestere economica. Acolo am gasit numele lui Georgescu-Roengen si am vrut sa aflu ceva in plus despre el. Sper sa va fie util si voua.