La cea mai recenta vizita la biblioteca, m-a atras titlul de pe coperta unei reviste Sciences et avenir, asa ca mi-am zis sa rezum ce am citit. Am rasfoit revista si mi s-a parut foarte interesanta, asa ca o s-o mai caut. Revista rezuma rezultatul multor studii efectuate si ne zice ce am putea face ca sa reducem riscul de cancer.
Trecem peste faptul ca tocmai citesc o carte care spune ca multe studii medicale sunt trucate si ca jurnalistii sunt, in cea mai mare parte a lor incompetenti.
Asadar, ce reduce riscul de apatitie a cancerului:
1. Sa mentinem o greutate ideala constanta. Obezitatea creste riscul de cancer. Dar nu a tututor cancerelor in egala măsură . In plus obezitatea, cum bine se stie, creste riscul de boli cardiovasculare, de diabet. Gradul de risc se bazeaza pe statistici, adica persoanele obeze au riscuri mari, dar asta nu spune ca nu pot exista persoane obeze sanatoase.
2. Activitatea fizica (care poate fi sau nu sport) scade riscul de aparitie a multor feluri de cancer. Pentru efect protector, trebuie practicata 30 minute zilnic. Marirea acestui timp e corelata cu o scadere si mai mare a riscului.
3. Alimentatia diversificata, cu multe fructe si legume. Nu se stie inca daca alimentele trebuie sa fie bio, singurul studiu care s-a facut a constatat ca cei care mananca astfel sunt mai sanatosi, doar ca in general oamenii care fac asta sunt atenti si la multe alte lucruri.
4. Sa nu consumam bauturi dulci: pline de calorii, fara valoare nutritionala, pana la urma duc la ingrasare, asa ca vezi punctul 1.
5. Reducerea consumului de alcool. La femei sa nu se depaseasca 2 pahare de vin pe zi, mi se pare mai mult decat rezonabil.
6. Opritul fumatului. Asta se stie, dar, ca in cazul obezitatii, sunt date statistice.
7. Reducerea mancarii industriale. Din 3 motive: valoare calorica mare fara beneficii nutritionale, continutul de uleiuri trans, care duce la boli cardiovasculare si ingrasa, numarul mare de aditivi, din care multi cu efect cancerigen.
8. Reducerea consumului de carne si de mezeluri. Nu mai mult de 500g / saptamana de carne rosie. Mi se pare si asta foarte rezonabil.
9. Sa nu consumam suplimente alimentare, care de multe ori au efect advers celui asteptat. De exemplu antioxidantii opresc moartea naturală (apoptoza) a celulelor tumorale. Studiile dovedesc ca cei care consuma constant vitamina A sau E au un risc mai mare de a muri (de cancer sau alte boli) decat grupul martor.
10. Toate cele mentionate au efecte benefice si se aplica si persoanelor care sufera deja de cancer.
In articol se subliniaza importanta alimentatiei si a altor factori. Pentru ca, daca pana nu demult genele se considerau ca neschimbate pe viata, azi se stie ca unele secvente ale lor se pot activa sau, dimpotriva, dezactiva sub influenta alimentatiei si a factorilor de mediu (poluare, etc). Stiinta care se ocupa cu studiul manifestarii genelor se numeste epigenetica. Imaginati-va genele ca o carte tiparita. Cartea ramane aceeasi, neschimbata. In schimb, fiecare cititor o interpreteaza in felul lui si interpretarea poate fi foarte diferita de la o persoana la alta. Epigenetica studiaza cum anumite trasaturi de caracter pot fi transmise sau cum altele pot fi moștenite, iar apoi sa dispară. Adica, spre deosebire de mutatia genetica, rara si ireversibila, epimutatia e reversibila si se poate transmite la una sau mai multe generatii.
De exemplu o albina lucratoare si matca au exact aceleasi gene. Diferenta si felul in care se exprima aceste gene vine de la alimentatia matcii. Tot de epigenetica tine si faptul ca toate celulele unui organism au acelasi bagaj genetic, pe care insa il exprima diferit in functie de tesutul caruia ii apartin.
Un caz foarte cunoscut studiat de epigenetica e ceea ce s-a intamplat in Olanda in 1944. Din cauza blocusului nemțesc, populatia a suferit o foamete cumplita. Femeile insarcinate care au supravietuit au avut mai tarziu copii bolnavi (diabet, boli cardiovasculare, obezitate) si de talie mica. Mai ciudat a fost cand s-a constatat ca si generatia urmatoare, adica nepotii femeilor, era tot de talie mica si suferea de boli, la gel ca generatia parintilor. Acest fenomen a fost pus pe seama mutatiilor epigenice.
Epigenetica ar putea sa explice si sparitia diverselor forme de cancer sau ar putea sa fie aplicata in terapie.
Legat de alimentatie mi-am adus aminte sa va recomand un film, « That sugar film », de Damon Gameau. Mi-a taiat complet cheful de a manca dulciuri o perioada destul de lunga de timp. Bineinteles ca minunea n-a tinut , dar mi-am limitat mult consumul de dulce. La dulce intra (in afara de zahar, de care oricum nu prea mancam) toti indulcitorii gen miere, sirop de artar, sau stafide, curmale si smochine….
Filmul explica ce daunatoare sunt toate lucrurile dulci si cum producatorii, acum 50 ani, au dat vina pe grasimi pentru aparitia problemelor legate de alimentatie, dar zaharul e cel vinovat.
Adaug ceva: tocmai am auzit azi la radio ca sportul ajuta in cazul multor bori cronice si nu numai. Era o lunga lista a acestor boli: accident vascular, infarct, depresie (la cele usoare are aceleasi efecte ca medicatia sau sedintele de psihoterapie), schizofrenia, cancerul de sân, etc