Sistemul educativ in Franta : ciclul gimnazial

 

Sa continui cu sistemul scolar din Franta, azi voi vorbi despre „collège”. Eu ii spun colegiu, nu stiu daca e corect, e echivalentul claselor 5-8 din Romania.

 

Dureaza 4 ani si clasele sunt numerotate in ordine inversa, adica incepe cu 6-ème , apoi 5,4,3. 

 

De formalitatile de inscriere se ocupa scoala primara, ca parinte n-ai nimic de facut decit sa completezi si semnezi hirtiile pe care scoala le trimite in ultimul an. Asta in caz ca nu schimbi adresa sau daca nu-ti doresti un colegiu privat.  Pentru ca si colegiul e in functie de domiciliu.

 

Ei, si cu colegiile astea nu-i asa usor…pentru ca sunt unele situate in zone mai bune si altele in zone mai putin bune. La noi in oras sunt doua colegii : unul considerat bun, altul slab. Cunosc citiva parinti care au incercat cu derogatii, dar n-a mers. Ca norocul, noi apartinem de cel bun. De fapt norocul e ceva relativ: stai in zona buna, mergi la colegiu bun. La colegiul slab vin copii din zone mai proaste, asta vine la pachet cu lucruri mai putin placute,  printre altele cu multi neinteresati de scoala, care deranjeaza orele, cu nivel mai slab al elevilor si cu alte lucruri negative legate de mediile de unde provin . Uneori copiii mei au picat in clase unde nu se studia mare lucru din cauza galagiei din timpul orelor .

 

La colegiu copiii au crescut, deci merg singuri. In cazul nostru e la un sfert de ora de casa.

 

 La sfirsitul scolii primare , copiii si invatatoarea fac o vizita de citeva ore la collège. Tot pentru o acomodare mai usoara , copiii au dreptul sa isi aleaga un prieten cu care sa fie repartizati in aceeasi clasa. Pentru ca sunt multe clase. Mai exista o zi a portilor deschise, simbata, in care viitorii colegieni pot veni cu familia, ca sa viziteze si sa li se explice cum va fi in scoala.

 

Nivelul creste fata de scoala primara, copiii au teme pentru acasa. Ce imi place: sunt pusi sa  gindeasca, sa faca expuneri pe diverse teme, sa lucreze in grupuri de cite 2-3. Altfel nivelul mi se pare mult in urma scolii romanesti. De unde avantajul copiilor care vin direct din Romania:  fara sa faca nici un efort, au notele cele mai mari din clasa.

 

Istoria si geografia fac o singura materie istorie-geografie , fizica si chimia fac fizica-chimie. Manualele contin mai putina teorie, au multe imagini si sunt mult mai practice si ancorate in viata reala decit ce studiam noi.

 

La sfirsitul fiecarui trimestru parintii sunt convocati la o intrevedere cu profesorul principal (echivalentul dirigintelui) ca sa primeasca foaia cu notele si sa aiba o scurta discutie referitoare la scolaritatea copilului. Aceasta evaluare e foarte bine conceputa (daca nu s-a schimbat intre timp): in dreptul fiecarei materii sunt mentionate notele , media elevului, media clasei, media minima si cea maxima a clasei, eventual un mic grafic . Plus o concluzie a profesorului. La sfirsit  sunt notate calificativele. Ele se stabilesc intr-o sedinta cu profesorii , la care participa si reprezentantul elevilor (un fel de sef al clasei).  Nu sunt neaparat in functie de o medie aritmetica, evalueaza in ansamblu rezultatele si eforturile depuse. O evolutie pozitiva e mult mai bine vazuta decit o eventuala stagnare sau chiar o scadere a notelor.

 

Mai exista o intilnire cu toti profesorii clasei,  adica parintii , inscrisi in prealabil pe o lista, vin sa stea de vorba pe rind , intre 4 ochi, cu fiecare profesor. Vorba vine ca stau de vorba, daca ai un copil care-si vede de treaba, profesorul iti spune ca al tau copil nu-i face probleme si pa, la revedere. Asa ca in toti cei 8 ani adunati de parinti de colegieni, am fost doar la prima intilnire, n-am mai vazut rostul altora.

 

Parintii au ocazia sa participe la deciziile care se iau in cadrul scolii prin reprezentanti, care se aleg la fiecare inceput de an scolar. De fapt acesti „delegati” ai parintilor exista la toate nivelurile de scolaritate (de la gradinita pina la liceu). Ziua in care se procedeaza la vot e anuntata din timp, iar scoala incurajeaza si sustine participarea activa a parintilor si organizeaza procesul de votare.

 

Clasele sunt numeroase si componenta lor se stabileste in functie de diverse criterii: nivelul lor sa fie cam acelasi (adica elevii cu probleme se impart in mod echitabil intre clase), limba studiata, eventuala limba facultativa .

 

Ca limbi se incepe in 6-ème cu engleza, in 5-ème cu germana sau spaniola.  Doua limbi sunt obligatorii, dar cine vrea, le poate face pe toate 3. Tot facultativ poti sa studiezi latina sau greaca veche.  S-ar putea sa se fi scos latina si greaca,  ministra invatamintului avea de gind s-o faca, dat fiind caracterul lor elitist. Adica cine le alegea provenea din familii intelectuale, apoi in clasele respective se adunau copii ceva mai dotati , si noi vrem „égalité”. Mai mult, latina si greaca asigurau si la liceu un oarecare avantaj.

 

Notele sunt de la 0 la 20. Si desi ai crede ca daca le imparti la 2, ai echivalentul romanesc, este o diferenta.  Aici trebuie sa muncesti serios ca sa ai un 8 (asa zisul echivalent al unui 4 romanesc). Nu stii, zero. De la 15 in sus se considera note bune, 16 e excelent.

 

La colegiu, in general , copiii maninca la cantina. Amplitudinea orelor de studiu e foarte diferita de la o zi la alta, in intervalul orar 8-17, cu pauza de masa la prinz.

 

Elevii au un carnet de corespondenta, pentru comunicarea scoala-parinti. In carnet e notat si orarul , astfel incit la controlul de la poarta nu sunt lasati sa iasa cei care au inca ore.

 

Pentru absente neanuntate, parintele trebuie sa sune dimineata la prima ora, ca sa explice motivele absentei. Daca nu-i destul de rapid, de indata ce se constata absenta , colegiul suna acasa sa vada daca parintii sunt la curent. Cu intirzierile iar e foarte strict. In schimb , ca parinte poti invoi copilul  scriind in carnet data, ora si motivul.

 

Fiindca orasul nostru e infratit (printre altele) cu un oras nemtesc, altul spaniol si altul englez, in clasa de 4-ème (echivalentul clasei a 8-a) se fac schimburi lingvistice. Nu prea stiu cum e cu cel spaniol sau englez , dar cel german are o lunga vechime. Tot programul vizitelor se repeta de la an la an. Intii vin nemtii in familiile de aici, apoi pleaca ai nostri, cite 10 zile. In timpul asta copiii straini participa la ore sau viziteaza diverse obiective (excursii organizate de scoala) iar in weekend familia gazda incearca sa le faca un program cit mai interesant. Pentru noi au fost doua experiente extrem de pozitive. Cu ocazia asta am observat ca in Germania copiii sunt mult mai autonomi decit aici: unul din copiii mei a circulat prima data cu trenul , neinsotit de adulti, in Germania, cu corespondentul lui. Am  mai remarcat ca in Germania sistemul scolar e complet diferit fata de al nostru.

 

In clasa de 3-ème elevii trebuie sa faca un stagiu de o saptamina intr-o intreprindere. Multi apeleaza la parinti, dar altii isi gasesc singuri stagiul. La noi, copilul cel mare si-a gasit stagiu la restaurantul unui mic hotel (cu care ocazie am aflat multe lucruri „din culise”), iar celalalt la o editura care publica reviste pentru tineret.

 

La sfirsitul colegiului se da un examen numit „brevet”. Se spune ca pe vremuri era serios, acum a devenit o formalitate. Tot la sfirsitul colegiului , elevii isi aleg viitorul liceu. Ales nu e chiar termenul potrivit :  sunt repartizati la un anumit liceu , pe baza unei proceduri informatice, insa in majoritatea cazurilor (copii care n-au o situatie dezastruoasa la scoala) sunt repartizati la liceul de care apartin, in functie de domiciliu. Exista si unele exceptii (liceu privat , liceu specializat sau liceu de elita), dar despre asta alta data.

 

Mi s-a parut interesant sa scriu cum e la fiecare nivel de scoala de aici, pentru ca la inceput nu stiam mare lucru si le-am aflat pe masura ce au crescut copiii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicités

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s